Comoara Rozaleei
Într-un tărâm magic și îndepărtat, locul unde totul este posibil, unde binele învinge mereu, trăia Snow. Era o tânără cu puteri și prințesa Tărâmului Zăpezii. Avea o soră numită Rozaleea, prințesa Tărâmului Pădurii. Cele două surori se iubeau în ciuda diferențelor uriașe între ele, dar soțul Rozaleei, prințul Wolf, voia să o îndepărteze pe Snow pentru a-i afla secretul soției. Tărâmul Pădurii era o întindere măreață de copaci magici și animale ciudate care apărau o mare mare comoară. În adâncul Pădurii se afla o peșteră adâncă, plină cu apă, unde înotau Nimfele. Acolo era ținută captivă Bella, prietena de cruce a prințesei Snow. Intrarea în peșteră era păzită de un broscoi magic și Gretel. Pentru a trece de ei trebuia să li se ofere un sărut în același timp de un prinț și prințesă.
Într-un final, Snow află de la Wolf că sora ei i-a ascuns acest lucru și decid să pornească în căutarea peșterii.
După trei zile și trei nopți de mers aproape încontinuu, ajung la peșteră. Gretel le explică răspicat cum trebuie ruptă vraja. Se sfătuiesc, iar Rozaleea decide că îl va săruta pe broscoi, iar Wolf o va săruta pe Gretel. Cei doi le oferă un sărut, iar broscoiul se transformă într-un prinț fermecător, în timp ce Wolf devine un om adevărat. Wolf habar nu avea de blestem, dar decide să rămână cu Gretel. Cei cinci o salvează pe Bella care se transformă în om cu ajutorul lui Gretel.
Rozaleea se întoarce în castelul ei cu prințul Broscoi. Snow o invită la palatul ei pe Bella, iar Wolf se căsătorește cu Gretel. Toți trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți.
