𝐝𝐞𝐧𝐢𝐬𝐞

ceva mai intim <3
          
          https://www.wattpad.com/1486472599?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=share_writing&wp_page=create_on_publish&wp_uname=melcisor

sper să vă placă <3
          
          https://www.wattpad.com/1480688627?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=share_writing&wp_page=create_on_publish&wp_uname=melcisor

și, până la urmă, ce e raiul?
          
          https://www.wattpad.com/1479368218?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=share_writing&wp_page=create_on_publish&wp_uname=melcisor

tu pe cine ai căutat?
          
          https://www.wattpad.com/1478499372?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=share_writing&wp_page=create_on_publish&wp_uname=melcisor

și ceva nou <3
          
          https://www.wattpad.com/1477598312?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=share_writing&wp_page=create_on_publish&wp_uname=melcisor

cotrobăind prin schițe și lucrări vechi, m-am lovit de aceste poezii scrise acum câțiva ani. sper să vă placă <3
          
          https://www.wattpad.com/1477592217?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=share_writing&wp_page=create_on_publish&wp_uname=melcisor

îmi este dor de vechiul wattpad. 

sper să vă placă <3
          
          https://www.wattpad.com/1474495949?utm_source=ios&utm_medium=link&utm_content=share_writing&wp_page=create_on_publish&wp_uname=melcisor

o mie de ochișori pentru „Ce știe doar luna” și aproximativ 200 de steluțe
          vă mulțumesc, dragilor <3

cred că aveam șase ani. sau șapte, oare? oricum, eram destul de micuță. venisem la tine în cameră într-un suflet și observasem, cumva, instantaneu, ceva nou pe perna ta. era o broscuță de pluș. mare, atât de mare încât mi-era greu să o țin și colorată galben cu verde. și pufoasă. mai ales pufoasă. m-am dus cu ochii sclipind și am luat-o în brațele mele. moliciunea ei mă lăsase să-mi afund fața în ea și inima mai că îmi ieșea din piept. extazul îmi putea fi simțit de la străzi distanță și țin minte cum începusem să sar cu ea în brațele mele. nu știam dacă e a mea, dar speram să fie. iar când ochii tăi mi-au confirmat că e pentru mine, nu cred că am simțit fericire mai mare. uitasem de ce intrasem în cameră. nici nu mai știu dacă te-am luat în brațe atunci, drept mulțumire. tot ce țin minte este bucuria care mi-a îmbrățișat întreaga ființă. anii au trecut, în schimb, iar eu am crescut. broscuța acum nu mai mi se pare atât de mare. nici atât de pufoasă nu mai este din cauza anilor. și, totuși, de fiecare dată când o iau în brațe, acea fericire mă lovește iar și iar. la fel și amintirea ei. și mi se pare frumos cum oamenii trec, pleacă sau pur și simplu nu mai sunt, dar amintirea lor rămâne vie în orice ți-era drag odată. chiar și într-o broscuță de pluș verde cu galben. 
          _______________
           
          aveți grijă de voi! xx
          — denise