Am băut de m-am spart (mi-am pierdut telefonul pentru două ore) și am fumat cât n-am în 10 luni (de când m-am apucat). Nu, nu am fost la un club sau vreo petrecerică de halloween, a fost aniversarea de 18 ani a unui prieten, și la cât de distrusă mintal sunt, mi-am spus că mă fac cometă dar m-am făcut stea căzătoare de la primul shot de vișinată (mai mult era rachiu cu oleacă de sirop de vișine). Am râs, am cântat, iar după ora 5 jumate seara, m-a luat plânsu când s-a cântat "la mulți ani", când s-au dat cadourile, când spuneam "Sebi, de ce m-ai lăsat să beau ca proasta", când mi-am luat bere (heineken - berea fotbaliștilor), când mi-am dat seama ce repede trece timpu, când sărbătoritul îmi spunea că vrea să mă pupe (era și el fumat și băut ca mine), când de fapt, mi-am dat seama că am băut mai mult ca să-l uit pe băiatul de care m-am îndrăgostit și când m-am luat la harță cu tata la telefon (fumam și eram beată și amețită cu totul).
morala poveștii: nu dați pe gât băuturi alcoolice când suferiți.