numaiscriu
numaiscriu
https://youtu.be/7aji-J_Mi3E NUMĂRUL 1M pentru totdeauna [/]
numaiscriu
https://youtu.be/lzdJf7Hqttk Live-ul ăsta de la Beth Hart exprimă într-o totalitate absolută felul în care am iubit și iubesc acest om. 3 Mai astăzi și o infinitate în față. Ascultați cu sufletul, nu cu urechile! “God, please don’t take my man.”
numaiscriu
“The only path wide enough for us all is love.”
- Kamand Kojouri (and luckily my friend)
https://youtu.be/LWAMdBGQ0sQ
No matter what happens, we will survive in love. God bless us.
numaiscriu
„Să iubesc complet. Să trec de coaja tare, să gust miezul cu papilele cât se poate de vii, și să ajung la sâmbure. Și nici acolo să nu mă opresc. Să-i desfac cochilia impenetrabilă și să simt pielița amăruie și dulceața învăluită de ea.
Să iubesc complet? Să-mi dezbrac la ușa interacțiunii dintre noi doi haina așteptărilor. Să ofer tot ceea ce nu mi s-a dat vreodată, să ofer tot ceea ce mi-am dorit, tot ceea ce nu am știut că-mi doresc, tot ceea ce mi-a fost frică să-mi doresc. Să ofer totul dacă mi se cere totul, fără să mă pierd pe mine în el.
Să iubesc complet! Să iubesc liber, necondiționat, înflăcărat fără a sufoca persoană de lângă mine. Să iubesc adevărul dintre noi, să iubesc fără măști și constrângeri și frici coercitive.
Să iubesc incertul relației noastre, să-mi fie aer pentru dorința de libertate și teama de plafonare. Să iubesc complet: sacru și profan, și tot ceea ce este gri între aceste două concepte. Să iubesc fără rușine, fără vină, fără a judeca și a mă autojudeca.
Să iubesc corp, carne, oase, piele, să-mi clădesc buncăre dar și grădini suspendate între brațele lui, să-mi recreez camera copilăriei după lobul urechii lui drepte și să-mi respir toate temerile acolo până mi se vindecă aripile. Și după zbor, să-mi odihnesc trupul în aceeași odaie caldă și luminoasă, mirosind a parfum și siguranță.
Să iubesc complet. Să iubesc omul din el, esența pură a ființei lui cu emoții și gânduri și stări și reacții și vise și dileme și temeri și adevăruri și certitudini și răzgândiri și fugă și liniște și zbucium și calm și toate părțile lui antagonice.
Să iubesc cu răbdare. Să iubesc până și răbdarea necesară pentru a iubi cu răbdare.
Să iubesc complet. Să iubesc.“
numaiscriu
,,Unii vor iubire, alții vor putere,
Unii doar un umăr pentru-o mângâiere.
Unii casă mare şi maşină nouă,
Alții doar o umbră unde să nu-i plouă.
Unii să audă, alții să vorbească,
Unii doar o clipă cerul să privească.
Unii o moşie mare şi bogată,
Unii ar vrea o mamă, alți-ar vrea un tată.
Unii haine scumpe şi pantofi mai mulți,
Alţii vor picioare şi-ar umbla desculți.
Unii vor un munte, alții vor o mare,
Unii doar să aibă cele necesare.
Unii vor avere, faimă, bogății,
Alții sănătate pentru-ai lor copii.
Unii vor să aibă propriul răsărit,
Alții doar să uite ceea ce-au iubit...
Pelerini prin lume între nu şi da,
Fiecare suflet are rana sa!
Nu tot cel ce râde este fericit,
Cum nici cel ce plânge totul a sfârşit.
Luptă pentru tine, uşurează-ți chinul,
Iar de nu se poate să-ți accepți destinul;
Fii cu gânduri bune şi să crezi mereu:
Când nu vine nimeni, vine Dumnezeu!”
Licuța Pântia, Unii și alții
numaiscriu
“Poate de-aia suntem pe lume, să știi. Să vorbim așa ca nebunii despre dragoste. Să vorbim așa ca nebunii despre libertate, poezie... să vorbim așa ca nebunii.”
Gellu Naum
haesuiulia
@numaiscriu am intrat pe panoul tău și sunt foarte incantata de conținut. felicitări. sper că ești bine. ❤️
numaiscriu
Aceste nopţi de insomnie,
Aceste pauze-n destin,
Ţi le dedic pe toate ţie,
Cu toată moartea ce-o conţin.
Când se va face socoteala,
Scăzând tot timpul nedormit,
Vei şti să înţelegi greşeala
Şi cât de tânăr am murit.
Parcă te simt la mii de leghe
Pe-o navă care-ar lua,
În toată starea mea de veghe,
Oceanu-ntoarcerii cu ea.
Tu eşti acum numai ideea,
Fără miros, fără păcat,
Feminitatea, nu femeia,
Plecarea te-a abstractizat.
Iar dacă aş cădea departe,
Cu tot acest prăpăd al meu,
Eu m-aş ruga şi peste moarte,
De grija ta, lui Dumnezeu.
Nici nu prea ştiu cum ţi-este bine,
să fie zgomot sau deşert,
să-mi amintesc sau nu de tine,
să mă mai ierţi, să te mai iert?
Nu pot să văd un film de-a rândul,
nu pot privi femei pe străzi,
că tot la tine-mi este gândul,
parcă eşti una dintre prăzi.
In insomnia mea de noapte,
în rătăcirea mea de zi,
ţi-aud şi mers, ţi-aud şi şoapte,
de parcă ne-am şi întâlni.
O, tu eşti boala minţii mele
şi sufăr suferinţa ta,
nu poate viaţa să mă spele
de tot ce se va întâmpla.
Elegia ultimei iubiri, Adrian Păunescu
numaiscriu
Şi-n tot ce-n faţa mea revine,
în toate crimele din drum,
mereu e vorba despre tine,
dar să te apăr nu am cum.
Prostituate sau regine,
ce trec prin actualităţi,
îmi amintesc egal de tine,
în umilinţă sau răsfăţ.
Nu ştiu ce cale vei alege,
la mănăstire sau bordel,
dar voi intra în altă lege
ca să te pot iubi la fel.
Diverşi vorbesc pe-aici într-una
despre femei, în mod vulgar,
mă simt vizat întotdeauna,
mi-acopăr faţa şi dispar.
Eu nu mă pot juca de-a tine,
nici chiar cu amintirea mea,
dar să-mi vorbească fitecine
de ce mai faci, n-aş suporta.
Mă rog de Dumnezeu cel Mare,
în ochii căruia să uit,
să-mi dea un drog de vindecare,
să pot să dorm, ca să te uit.
Nimic din tot ce-ar fi să fie,
în zări de minus sau de plus,
nu mi se poate spune mie,
atât cât te-am păstrat de sus.
Pentru imaginea curată
la care am visat în doi,
ninsoarea chiar e-un fel de pată,
iar floarea de cireş noroi.
Ca pe o rodnică greşeală
te port în fiecare gând,
spre insomnia mea finală
pe care ţi-o dedic plângând.
Şi-mi pare o complicitate
şi-mi pare vină şi păcat,
obişnuitul fapt că poate
în alte lumi ai respirat.
Mă doare fiecare veste,
mă doare ziua fără veşti,
nimic posibil nu mai este,
dar tu, iubito, unde eşti?
Şi, ca să scap măcar de plânsu-mi,
ca să mă pot elibera,
va trebui să cred eu însumi
într-o minciună de a mea.
Voi spune că ai fost o fată
dintr-un roman mai nou al meu,
cu personaje de-altădată,
cu El şi Ea şi Dumnezeu.
Şi dându-ţi libertatea ţie,
am să afirm cu mult curaj,
că, de atâta insomnie,
te-am omorât ca personaj.
numaiscriu
Astea sunt gândurile Marthei, și ea, tot femeie. Însă, cred eu, “avertismentele” sale prietenești sunt aplicabile și-n ceea ce-i privește pe bărbați. Aș adăuga:
Nu te îndrăgosti de un bărbat care știe ce vrea și care, alege să te vrea pe tine. Nu te îndrăgosti de un bărbat rațional, obsesiv; ai să umbli clandestină prin mintea lui o viață întreagă, fără să știi. Și-atunci când vei afla, nu va mai exista nicio ieșire. Tu vei rămâne acolo, în creierul lui, și el va ridica imperii în sufletul tău. Tu vei iubi, el va gândi de ce.
Nu te îndrăgosti de un muzician. Ai să privești lumea sub forma unor partituri, ai să plângi în diverse game, îți va fi dor de sunetul lui cel din urmă.
Nu te îndrăgosti de un bărbat cu ochii verzi; nu pentru că ar minți, ci pentru că în ochii verzi, inima se vede mai clar.
Nu te îndrăgosti de un astfel de bărbat dacă vrei să-l ții captiv. El visează mereu să fie liber. Nu te îndrăgosti de un bărbat ca al meu. Nu numai că nu te poți întoarce din drum, dar, precum obișnuiam să spun, nu mai există viață după el.
numaiscriu
“Nu te îndrăgosti de o femeie care citește, de o femeie care simte prea mult, de o femeie care scrie.
Nu te îndrăgosti de o femeie cultă, plină de vrajă, pasională, nebună. Nu te îndrăgosti de o femeie care gândește, care știe ea ce știe și, mai mult, știe să zboare; o femeie sigură de ea însăși.
Nu te îndrăgosti de o femeie care râde sau plânge când face dragoste, care știe să-și preschimbe trupul în spirit; și, cu atât mai puțin de una care să iubească poezia (ele sunt cele mai periculoase), sau care să stea o jumătate de oră contemplând o pictură și care să nu știe să trăiască fără muzică.
(...)
Nu te îndrăgosti de o femeie însuflețită, lucidă și ireverențioasă. Să nu-ți dorești să te îndrăgostești de o asemenea femeie. Pentru că, atunci când te îndrăgostești de o femeie ca ea, fie că rămâne cu tine sau nu, fie că te iubește sau nu, de la ea, de lângă o asemenea femeie, nu te mai întorci. Niciodată.”
Martha Rivera Garrido, Nu te îndrăgosti...