tomnatic

Am revenit după mult timp cu 2 capitole. O să încerc să mai postez măcar un capitol zilele următoare.
          	https://www.wattpad.com/story/400214335

AzureKoa

@tomnatic DOAMNE GIRL DE CAND ASTEPTAMMM
• Reply

tomnatic

„— I-ai spus? a întrebat el în șoaptă, luându-mi mâinile de la față și forțându-mă să-l privesc.
          
          — Nu! Cum să-i spun? Am stat acolo, m-am prefăcut că sunt bine, în timp ce ea îmi povestea despre bătăile inimii bebelușului... Iar eu mă gândeam doar dacă o să mai fiu aici peste un an să-l văd mergând! Black, e atât de nedrept!
          
          M-am aruncat spre el, trecând peste consola dintre scaune, iar el m-a prins la pieptul lui. M-a strâns atât de tare, de parcă ar fi vrut să absoarbă toată boala și frica.
          
          — Shhh, sunt aici. Sunt aici, Keira... a șoptit el, mângâindu-mă pe păr.
          
          Dar apoi, am simțit ceva ce m-a făcut să îngheț. O picătură fierbinte mi-a căzut pe gât, urmată de o alta. Mi-am ridicat privirea și am văzut chipul lui Black, chipul omului de fier, al geniului care avea mereu o soluție brăzdat de lacrimi.
          
          Black plângea. 
          
          — Îmi pare atât de rău, a reușit el să spună, cu vocea frântă. Îmi pare rău că trebuie să fii atât de puternică. Îmi pare rău că nu pot să fac ceva.... că nu pot să cumpăr sănătatea ta cu toți banii din lume.”
          https://www.wattpad.com/story/401008303

tomnatic

Capitolul 21.
          
          „—E doar... o răceală, am reușit să șoptesc, vocea fiindu-mi răgușită și slabă. Du-te la muncă, Black. Ai întâlnirea aia importantă cu delegația europeană.
          
          Black s-a ridicat, dar nu ca să plece. L-am auzit scoțând telefonul din buzunar.
          
          —Anulează tot, a spus el scurt în receptor, cu o autoritate care nu admitea replică. Nu mă interesează dacă au zburat zece ore. Am o urgență personală. Nu, nu vin mai târziu. La revedere.
          
          —Black, nu poți... am încercat să protestez, dar el mi-a pus degetul pe buze.
          
          —Liniște. Acum ești pacienta mea. Delegația poate să mai aștepte o zi. Tu nu.”
          
          https://www.wattpad.com/story/401008303