MOARA CU NOROC - IOAN SLAVICI

Eseu-Part.1

Opera ,,Moara cu noroc" a fost inclusă în volumul Novele din popor, publicat în 1881, alături de PopaTanda, Budulea Taichii Padureanca, Scormoron, împreună alcatuind o monografie a satului ardelean în ceade-a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Titlul nuvelei reprezintă un topos, numele unui han construit pe locul unei foste mori conotând unspațiu aflat sub influiența unor forțe nefaste, după cum Tudor Panfile afirmă ,, o moară abandonată și ieșitădin uz atrage duhurile necurate". Titlul conține o antifrază, deoarece hanul numit ,,Moara cu noroc" nu vaaduce noroc nimănui, tinând cont de exitus-ul personajelor.Tema urmărește procesul de dezumanizare ca rezultat al dorinței de îmbogățire, dar și urmările pecare setea de înavuțire le are asupra omului, determinându-i destinul, nu în ultimul rând, o temă predilectănuvelei psihologice este frica, devenită dominantă pentru toate personajele.Structural, nuvela are dimensiuni ample, fiind compusă din 17 capitole, după cum afirmă și GeorgeCălinescu, opera lui Slavici este o ,, nuvelă solidă, cu subiect de roman". Beneficiază de o compozițieunitară, cu acțiune gradată, punctul culminant fiind atins în capitolul XVI, cu deznodământ dramatic,succesiunea momentelor subiectului dezvăluie psihologii complexe și conturează trăsăturile caracteristiceunei anumite realități: o lume clădită pe puterea banului, lipsită de onestitate, o lume în care administrația șijustiția sunt corupte, un mediu social nociv. Banul este văzut ca un simbol al existenței materiale, astfeltrecându-se în anormalitate.Nuvela are o construcție simetrică: prologul si epilogul sunt susținute de același personaj, bătrâna,mama Anei. Aceasta ilustrează principiile morale ale scriitorului, fiind un personaj alter ego. Astfel, laînceputul nuvelei, batrâna îi indeamnă la cumpătare și stăpânire de sine: ,,Omul să fie mulțumit cu săracia sa,căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit" Capitolul incipit preia funcțiileprologului, prefigurand tema și conflictul dominant, validate prin motivele anticipative. Replica bătrânei dinepilog sugerează ințelepciunea, dar și resemnarea sa :,, Simțeam eu ca nu are să iasă bine: dar așa le-a fostdată!".Subiectul nuvelei beneficiază de înlănțuire, ca tip de combinație a secvențelor narative. Astfel, înexpozițiune, respectiv capitoleleI și II, Ghiță ia în arendă hanul de la Moara cu noroc, în preajma Sf.Gheorghe. Intrigaîn capitolul al III-lea coincide cu apariția lui Lică la hanul Moara cu noroc: ,,Peste puținsosi și sămădaul, vestitul Lică Sămădăul la Moara cu noroc".Desfașurarea actiunii urmărește procesuldezumanizării lui Ghiță și se întinde pe capitolele IV- XV, acesta intră în tovărășia lui Lică și devine, în modindirect, complice la crimele acestuia, bucurându-se de banii aduși de acesta, neputându-se desprinde șiindepărtându-se de familia sa. Punctul culminant în capitolul al XVI-lea îl constituie momentul în careGhiță se hotărește într-un târziu, sacrificându-și însă soția, să-l ajute pe Pintea pentru a-l prinde pe LicăSămadaul cu bani asupra lui, situație în care acesta ar fi putut fi osândit, demonstrându-i-se vinovăția. Planuleșuează însă, Ghiță este ucis de Răuț, după ce iși înjunghie soția și Lică se sinucide pentru a nu fi prins, dupăce dăduse foc hanului. Deznodământul, respectiv capitolul al XVII-lea,încheie simetric opera prin vorbelebătrânei. Finalul ,, Apoi ea lua copiii și pleacă mai departe", sugerează încredințarea autorului în persistențalegilor morale: cei care nu s-au făcut vinovați au dreptul să ia totul de la capăt, idee potențată și de sintagmaadverbială ,,mai departe".În opera lui Ioan Slavici, conflictul este puternic, ceea ce conferă un caracter psihologic nuvelei,apariția lui Lică la moară declanșează acest conflict, ale cărui surse sunt multiple: avariția dezumanizantă apersonajului, indecizia sa, faptul că acesta se află la o încrucișare de tentații, frica resimțită de majoritateapersonajelor. Există în operă un conflict exterior, rezultat din ciocnirea de interese între personaje cutendințe și concepții deosebite, respectiv între Ghiță și Lică și un conflict interior, determinat de tendințecontradictorii întruchipate de același personaj, Ghiță. Există și un conflict latent: conflictul întrementalitatea bătrânei și cea a lui Ghiță.Opera lui Ioan Slavicieste o nuvelă clasică prin valoare, ,, Nuvela solidă cu subiect de roman" dupăcum afirma G. Călinescu, prin simetrie, discurul narativ fiind integrat de cuvintele rostite de bătrână, laînceput și la sfârșitul operei: ,,Omul sa fie multumit cu saracia sa" și ,,... așa le-o fost dată", prin structură,prin valorile morale conținute, cumpătarea, cinstea, opera devenind o pledoarie pentru echilibru moral.