MOARA CU NOROC - IOAN SLAVICI

Eseu-Part.2

De asemenea, nuvela asimilează si elemente romantice, deoarece răul este pedepsit, finalul estejustițiar, după cum afirmă Pompiliu Marcea opera are în vedere ,,sancționarea drastică a protagoniștilor e pemăsura faptelor" Astfel, Săilă Boarul și Buză –Ruptă, părtași la rău și lui Lică sunt osândiți pe viață;femeiaîn negru suspectată că ar fi avut ,, slabiciune de aur si pietre scumpe" este ucisă; Ana se face vinovată denecredința față de soțul ei și este ucisă de acesta;Ghiță, pentru slăbiciunea de a nu se fi putut elibera de patimapentru bani devine ucigașul soției sale și nu are măcar ocazia de a-și conștientiza moartea, fiind ucis pe laspate de Răuț , un tovaraș al lui Lică; Lică se sinucide într-un mod violent ,, iși ținti ochii la un stejar uscat cestătea la depărtare de vreo cincizeci de pași, scrâțni din dinți, apoi iși încordă puterile și se repezi înainte" ;hanul va arde complet, focul având o funcție purificatoare a acestui loc unde s-au înfăptuit atâtea lucruricondamnabile.( hanul este un topos des uzitat în literatură, aici validându-se ca suprapersonaj). Un altargument în favoarea caracterului romantic al nuvelei este reprezentat de antiteza pe care este construitpersonajul Ghiță: este muncitor, onest ca Pintea, dar și dornic de a-și depasi condiția ca Lică, el este cuprinsde patima banului, are instinctul crimei, dar și de antiteza între tăria de caracter al lui Lică și lipsa de caracteral lui Ghiță.,,Moara cu noroc"este o nuvelă psihologică, deoarece analiza psihologică are mare forță de obiectivare, estede o rară profunzime, procesul de dezumanizare a personajului, datorită patimei pentru bani este urmăritgradat de narator prin mai multe modalități:redarea gândurilor personajului Ghiță prin stilul indirect liber,ralizându-se în felul acesta autocaracterizarea : ,, Ei! ce să-mi fac? Își zise Ghță în cele din urmă. Așa m-alăsat Dumnezeu! "- fiind prezentată aici analiza unui sentiment: frica omului care se crede dominat dehazard, redarea gândurilor personajului prin stilul indirect, adică caracterizare indirectă: ,, ...vedea baniigrămadă inaintea sa și i se împăienjeneau parcă ochii; de dragul unui câștig".Protagonistul este caracterizat direct de către narator, astfel, la început , cărciumarul este un ins energic, cugustul riscului", însă din momentul apariției lui Lică, Ghiță devine de tot ursuz și se aprindea pentru orișicelucru de nimic, dar și de Lică ,,Tu ești om, Ghiță, om cu multă ură în suflet."Slavici se dovedește a fi un bun cunoscator al psihologiei feminine: ,, Ana rămase ca un copil uimit lacălarețul ce stătea ca un stâlp de piatră înaintea ei"; ,, pivea oarecum pierdută și speriată de bărbățiaînfățișării lui" .Decupajul evidențiază fascinația pe care Lică o va exercita asupra Anei, reacțiile acesteia lavederea Sămădăului fiind de teamă , uimire și admirație., fragmentul se validează ca motiv anticipativ, ca oscenă simbolică.Nu în ultimul rând, este o nuvelă realistă prin stilul sobru, concis, asemanator scrierilor lui Rebreanu,,,anticiprază toată proza obiectivă românească ulterioară", după cum afirmă G. Calinescu; prinverosimilitatea aspectelor prezentate, bine localizate în timp și spațiu; prin anticipări ale acțiunii:prologulanunță tema, conflictul social și psihologic, descrierea cadrului natural: ,, la dreapta și la stânga" anunțăcaracterul oscilant al personajului; ,,trunchi înalt, pe jumătate ars... loc de de popas pentru corbii ce se lasăcroncănind", anticipează exitus-ul personajelor; ,,cinci cruci stau înaintea morii, două de piatră și trei altelecioplite"; ,,în fundul gropii...nu se mai vedeau decât oasele albe ieșind pe ici pe colo" semn că fosta moarăfusese construită pe un fost cimitir. În secvența din capitolul al XIV ,,Lică scoase peste câtva timp dinserpalul sau plin cu bani..", naratorul focalizează atenția cititorului asupra chimirului lui Lică, acesta urmândsă fie cauza exitus-ului, îl va uita la patul Anei și va trebui să se întoarcă, fiind surprins pe drum de Pintea șinevoit să se sinucida, deoarece nu poate accepta o astfel de înfrângere. În capitolul al XIV, secvența ,,Ea ișisărută la despărțire copila, o sărută o dată, de doua ori, ca și când s-ar despărți pe vecie dedânsa.."avertizează cititorul că intuiția bătrânei nu va da greși. Motivarea realistă a operei este dată li defaptul că Slavici incercă să confere cititorului statutul de martor ocular: ,,dacă aruncai privirea"...,, vedeaidrumul de țară". De asemenea caracterul realist este conferit și de descrierea de tip balzacian: portretulindividual al lui Lică este realizat pe baza teoriei determinismului- fiecărui element fizic îi corespunde unulmoral: ,,Lică...cu ochi mici și verzi și cu sprâncenele dese și împreunate la mijloc......poartă camașă subțireși albă ca floricelele". Astfel, ,,ochii mici", traduc rautatea, ,,sprâncenele împreunate", traduc caracterulmalefic. Preocuparea pentru îmbrăcaminte în ciuda profesiei, sugerează vanitatea.În concluzie, Slavici este primul scriitor care creează un personaj nelinear, complicat mereusufletește, trăind stări conflictuale puternice care evoluează spre momentul culminant. În nuvelele sale apariubiri și dușmănii care mocnesc, mișcari sufletești complicate, neliniști care cresc propoțional cu bogăția,patimi puternice.