Another lie (that could kill you) ; jjk | mafia au

10 - Goodbye kiss

26. 01. 2021, 23:49
Coreea de Sud, Seoul
prezent

     — Te-ai gândit ce tatuaj vrei să îți faci pe spate? întreabă șatenul curios, în timp ce îi mângâie spatele gol.

     Stăteau de ceva timp așa, fata având capul pe pieptul lui și piciorul strecurat între ale lui, iar el o mână pe spatele ei și una pe coapsa ei. Erau sub pătură și vorbeau chestii banale, prin care, într-un fel, începeau să se cunoască, însă părea ceva firesc, deși aveau cu totul alte intenții decât cea de a se cunoaște.

      — Momentan nu prea am avut timp, murmură blonda și își plimbă degetele pe abdomenul lui, privind tatuajele. Și probabil o să trebuiască să mă interesez și de un loc în care să mi-l fac.

      — Mhm, înțeleg. Te pot duce în locul în care îmi fac eu, spune și fata aprobă scurt. Tae Hyung se simte mai bine? întreabă acesta și fixează pătura mai bine peste trupurile lor goale.

      — E mai bine din fericire, răspunde fata și zâmbește slab. Însă o să renunțe la activitatea de la casino o perioadă. La fel și eu.

      — Hm, serios? De ce? întreabă șatenul și privește cum fata îi trasa conturul fiecărui tatuaj.

      — Am decis să iau o pauză. E obositor. Sunt acolo seară de seară, joc, pariez, fac asta de câțiva ani. Deși a devenit o rutină, nu e tocmai sănătoasă și parcă mă ajunge din urmă oboseala, spune pe un ton jos, amuzat.

      În realitate era cu totul alt motiv, dar desigur că nu putea să îi spună că se ascundea de Dong Yul pentru că i-a ucis soția și plănuia să îl ucidă și pe el, la momentul potrivit. Amuzant că, de când s-au cunoscut, își spun numai minciuni. Dar, în același timp, sunt ei înșiși când nu vine vorba de astfel de subiecte, ceea ce le dă voie să se cunoască cu adevărat într-o oarecare măsură, în timp ce își au propriile interese.

      — Cel mai important e să te simți bine. În plus, presupun că ai strâns o sumă frumoasă de bani, judecând și modelul mașinii tale, glumește Jung Kook.

      — Oh, banii nu sunt o problemă cu siguranță, spune râzând blonda. Dar aș fi preferat altceva în schimbul banilor. Iubire, o familie. Singurul pe care îl am e Tae Hyung, deși pare că am mai mulți prieteni. De-aia am vrut să îi fiu alături zilele astea, pentru că și el a fost când am avut nevoie, continuă ridicându-și capul de pe pieptul lui, pentru a-l privi.

      — Uneori nu primești asta nici când ai familia chiar lângă tine, Min Hee. Sunt acolo, dar nu alături de tine, înțelegi? Singura persoană pe care am avut-o a fost mama, dar nu în măsura în care aș fi vrut, din cauza autorității tatei, iar acum prietenii mei îmi sunt singura familie. În special Ji Min. E cel mai bun prieten al meu din copilărie, spune băiatul și o privește în ochi.

      — Mă bucur că ai avut pe cineva lângă tine până la urmă, spune Si Yeon și îi zâmbește. Totuși, pe lângă Ji Min, cum ai ajuns să fii prieten cu ceilalți? întreabă curioasă.

      — S-a întâmplat în ultimii trei ani, după moartea părinților mei. Nici ei nu au o situație familială minunată. Ne-am găsit întâmplător și ne înțelegem reciproc. Asta ne-a și unit, răspunde acesta gândindu-se pentru câteva momente la fiecare în parte.

      — Mhm, înțeleg, aprobă fata din cap. E plăcut să ai pe cineva care te înțelege.

      — Într-adevăr. Știi, tu, ca persoană, mă intrigi destul de mult. Din multe puncte de vedere, spune șatenul și îi dă o șuviță de păr după ureche.