Decisem sã imbraţişez o aventurã ce are stransã legaturã cu trecutul.Incercam sã descâlcesc misterul ce invaluie originile tatãlui meu.Mi-a fost greu sã pãrasesc New Yorkul pentru a veni in şiva .Siva un sãtuc izolat in sudul Siciliei.In toiul nopţii îşi face apariţia un bãieţel.
-Eşti nouã pe aici.
Era un bãiat mic de staturã cu ochii mari si negri,pãrul negru faţa alba si buzele roşii.
-Da şi caut un loc unde sa înoptez mã poţi ajuta?
Bãiatul aprobã afirmativ cu capul .
Oameni erau atât de timizi încât te-ntorceai si te-mpiedicai printre umbre.Ajunşi in faţa casei bãiatul salutã si pleca.Era o casã mare cu porţi de fier.Nu era una obişnuita avea uşi mari geamuri imense si intunecate.La orizont-departe-fulgera fara glas.Intrând in casã simţeam un fior din creştet strãbãtându-mi trupul.Era un hol intunecat şi totuşi avea un candelabru mare ,plin de tablouri.In fiecare tablou se putea citi o poveste, limbajul lui plastic devenea o naratiune.Probabil autorul acestor tablouri nu era pictor sigur era scriitor.
Din perspectiva lui Dan:
"Era atat de liniste in jur incat auzeam cum se isbesc de geamuri razele de luna.Imi pare ca stropi de liniste imi curg prin vene iar timpul isi intinde lenes clipele.Si sufeream ..eu cred ca sufeream de prea mult suflet.Si totus in temnita linisti isi facu aparitia...o ea cu ochii capruii parul negru fata alba buze rosii.Tanarul ei trup se misca usor de-alungul holului"
Simteam doi ochii care ma urmaresc curiosi.
-De ce ma urmaresti?intreaba Sara pe un ton ce dadea clar de inteles ca asteapta un raspuns neintarziat.
"Dan:
Incercam sa-i raspund dar simteam ca nu mai puteam decat sa inchid si deschid gura ca un peste"
-Hmm..Dar tu ce cauti in casa mea?
"Sara:
Avea ochii sfredelitori,de-un verde-inchis,impestritati cu galben si marginiti de un cerc negru. Fata ii era la fel de alba si rece ca neaua"
-Cum te cheama? intreba Dan
-Sara ...Sara Fitch
-De unde vii?
-New York
Dan isi sterse barbia si izbugni sa sopteasca:
-Din New York...Si cu ce te ocupai acolo?
-Studenta .
Dan casca.
Discutam maine ,acum s-a facut vremea sa dormim.
Dan se scarpina in barba pentru as ascunde un zambet.O privi printre pleoapele intredeschise cum Sara se aseaza langa semineu.
"Sara:
As fi vrut sa-mi pot aminti cand i-am spus tatalui meu ca-l iubesc.Sunt sigura ca i-am spus,desi nu-mi amintesc.Dar mi-ar placea sa am acea amintire.Aveam doar 9 ani cand a murit.Durerea este asemenea unor valuri ce se sparg de tarm cand nu te astepti"
Sara insa nu mai reflecta mult asupra acestui lucru cufundandu-se intr-un somn plin de vise.
"Dan:
Era o noapte instelata, ceva neobisnuit in Siva, bratele negre ale copacilor bateau in geamurile imense ...dar lasau loc razelor de luna sa intre in casa .Cuvintele ei desi erau seci si simple aveau gust, parfum si nobilete.In ochii ei am vazut o licarire de inteligenta."
A doua zi de dimineata Sara lasandu-se prada unui impul hotara sa afle cum stau lucrurile.Invartindu-se prin casa labirint ajunse la ultima camera.Sara examina camera era decorata intr-un amestecata de lux gotic si oriental. Biroul era din lemn de stejar,o mocheta groasa visinie de o calitate excelenta, o canapea cu perne tapitate in stil turcesc de culoarea cafelei,si o biblioteca din lemn de mahon cu siguranta provenea de undeva din N Europei .Era o biblioteca bogata.Bogata in carti care toate au cam acelas titlu,Secretul lui Marry,Misterul groparului,Secretul lui Higgins,Secretul lui Zabbidou.Sara se aseza pe scaunul de la birou si isi incrucisa picioarele incaltate cu cizme elegante.
"Sara :
Am luat o carte si am inceput sa citesc.Era o carte fascinanta , profanari de morminte,rasturnari de situatie.Dar totusi simteam din nou acei ochii care ma privesc"
Privirile celor doi se intalnira exact la acelas nivel.
-Tu erai! zise Sara
-Da iar tu nu ar trebui sa fiu aici! era clar un ton care ii cerea Sarei sa iasa imediat afara.
"Dan:
Nu vroiam sa ma rastesc la ea.In mod ciudat nu vroiam sa o pierd ,era singura raza de lumina in temnita asta in care ma simteam incatusat ca un rob.Era prima oara cand simteam asta.Oare m-am...Nu nu se poate! Imposibil!"
Sara iesi afara iar Dan ramase in camera.Nu-si dorea ca ea sa afle trecutul lui,ea era noua,diferita,speciala.Putea fi un nou inceput pentru Dan.
