Jungkook 《~/policeman/~》

Capitolul 1

Avionul mai stă pe sol 15 minute, dar eu am o mică problemă, îmi este rău în orice mijloc de transport și asta mă face să înnebunesc mai ales atunci când știu că uit mereu să îmi iau pastilele de greață.

În avion, nu am văzut pe nimeni să se așeze lângă mine, așa că am stat și am așteptat. Eram destul de curioasă sa văd cine o sa fie acea persoană. Cu 5 minute înainte de decolare, am observat un băiat care venea spre mine. Speram să nu se pună lângă mine, pentru că știam că o să mă fac de râs, dar din păcate locul lui era cel de lângă fereastră, iar eu stăteam lângă el. Acesta purta o mască chirurgicală neagră, iar hainele lui erau negre toate. S-a pus pe locul lui și a adormit instant.

Avionul a decolat, iar eu deja am început să mă simt rău. Am încercat să îmi desfac centura de siguranță, dar nu am reușit. Acel băiat a observat că încerc să o desfac.

*din perspectiva mea*

X:"Scuze că te întrerup, îmi dai voie să te ajut?"-mă întreabă cu un mic zâmbet la colțul gurii

"Dacă nu te superi, da."-spun destul de rușinata

X:"Desigur!"-îmi zâmbește și se apropie cu mâinile de închizătoarea centurii

Îl admiram pe ascuns, pentru că simțeam cum se uita femeie de la celălalt loc de lângă mine. Păcat de masca de pe fața lui, de aceea nu puteam să îi văd chipul.

X:"Gata, poți să mergi liniștită." -spune și se uită la ochii mei

"Mulțumesc mult, nu știu ce m-aș fi făcut dacă nu mă ajutai..." -îmi îndrept privirea spre partea unde era baia

X:"Cred că o să vin cu tine până la ușa băii, te-ai albit foarte tare." -era oarecum speriat

"Dar nu e nevoie..." -eram așa rușinată, plus că simțeam cum acea doamnă se uită insistent la mine și la băiatul de lângă mine

X:"Ba este, hai până nu leșini. Dacă o faci tot la mine ajungi, așa că mai bine mergem." -a spus acea frază oarecum pervers, dar a spus-o destul de aproape de urechea mea încât să nu audă nimeni

"Bine,bine. Mersi!" -mă simțeam așa ciudat, parcă...inima mea încerca să iasă din pieptul meu

Oare simt ceva pentru un baiat necunoscut?

M-am ridicat, iar în spatele meu îl simțeam pe el, care mă ia de mână când o vede pe însoțitoarea de zbor.

Dânsa:"Aveți nevoie de ceva?" -întreabă așteptând un răspuns

X:"Nu, mulțumim! O să merg cu domnișoara până la baie. Se simte cam rău..." -spune acesta și fără să mai stea pe gânduri mă trage ușor după el până la baie

"Ești nebun? De ce ai intrat cu mine în baie?" -o spun puțin nervoasă, dar el mă privea așa dulce

X:"Scuze, dar la cum arăți, o sa leșini în următoarele minute dacă nu iei pastila asta..." -spune și îmi întinde mâna în care avea o pastilă de greață

"Îmi cer și eu scuze că am reacționat așa." -eram oarecum tristă că am strigat la el, fără un motiv așa bun

X:"Nu are nimic, te las să îți revii. Te aștept la ușă..." -o spune cu zâmbetul pe buze, ca și cum ar vrea să afle ceva de la mine