Chapter 4

30 3 0
                                    

Ma simteam rau.. Intr-un fel ma durea sufletul , in alt fel stiam ca aveam dreptate. Ce puteam sa fac? Cu Nick nu mai vroiam sa mai vorbesc..O noua zi de scoala si o noua dezamagire ma asteptau.

Vorbisem cu Mara sa ne intalnim la jumatatea drumului si sa mergem amandoua la scoala. Eram tacuta..eram mai suparata decat la prima despartire. Mara ma intelegea asa ca nici ea nu spunea nimic. O liniste profuna in drum spre scoala. Nu mai fusese asa niciodata. Eram afectata.

Ajungem la scoala. In fata portii o vad pe tarfa de Aylin. Bleah! Nu aveam chef de mutra ei , dar ce sa fac? Am trecut pe langa ea ignorand-o , insa la cat de multa nesimtire are mi-a mai zis si "Buna!" . Eram super nervoasa. M-am oprit si am intors putin capul , cu privirea incruntata. Ea zambea ca o vrajitoare. Am mers mai departe lasand-o sa ramana tot proasta. Intru la ore. Nick nu era in clasa. Ma intrebam oare de ce nu a venit.

Treceau orele, iar Nick nu mai venea . Eram ingrijorata. Ma gandeam sa ma duc la el in vizita sa vad daca e bine, insa ceva ma retinea. Nu stiu exact ce , dar nu puteam sa ma duc. Mara a spus ca daca afla ceva , ma va anunta. Am plecat spre casa. Toata noaptea am asteptat telefonul Marei , insa nimic. Spre dimineata , suna.

-Alo! Spun eu.

- Hei , eu sunt! Am vesti.

-Spune-mi , te rog!

-Am aflat ca Nick a fost lovit de o masina si acum este la spital in stare grava.

Auzind asta , fata mea a fost navalita de lacrimi reci.

-Ash? Ash! Ash , esti bine?

- Ăă.. vorbim mai tarziu. Ok?

- Cum vrei.

Am inchis fara sa ii spun "la revedere". Simteam cum ma sufocam . Sora-mea m-a auzit si a venit repede la mine. Eram cazuta pe podea, se speriase. A strigat-o repede pe mama si intr-un final mi-am revenit.

The story of my lifeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum