What about "NO" ?

Capitolul 1

•

22 Dec. 07:16

•

Ora pregătirii (se presupune a fi primul curs la care elevilor li se comunică schimbările din program și evenimentele importante).

•

-Bună ziua! mormăie Domnul G.

Elevii se grăbesc să se ridice în picioare și să răspundă formal așa cum au fost învățați  în primele zile de școală

-După cum știți,în câteva zile va avea loc spectacolul caritabil de Crăciun.Câțiva dintre voi vor debuta așa că nu vă rog,vă ordon să vă pregătiți cu seriozitate.

Elevii fără aptitudini chicotesc puțin.

-Un sigur lucru a intervenit. Maison Karter,"băiatul-vedetă",idolul adolescenților bla bla,va participa și el,de asemenea, la eveniment. Problema este că nu mai putem introduce niciun moment. Prin urmare,profesorii au luat decizia de a organiza o a doua preselecție unde va fi ales cel/cea care va fi scos și înlocuit.

Restul orei a trecut ușor.Câteva discuții banale profesor-elev au făcut timpul să zboare.Clopoțelul sună.

-Cam atât pentru astăzi.Îndreptați-vă în liniște spre sala de dans.spune Domnul G. cu o ușoară îngâmfare.

•Domnul G. este cel mai tânăr profesor.Are 25 de ani și în ciuda vârstei le dă lecții celor mai bătrâni,ceea ce îl face să se simtă superior și într-o continuă competiție cu el însuși,cu celelate cadre...chiar și cu elevii.A cunoscut apogeul carierei la 23 ani cu piesa "You",dar și-a pierdut vocea în urma unui accident. De atunci predă aici. Toți îi știm numele,dar insistă să i se spună "Domnul G.".•

Mă îndrept împreună cu Kate spre vestiare.Blondina,ca de obicei,îi privește pe toți de sus în timp ce i se face loc sa treacă,fiind bombardată de priviri ucigătoare din spate.Amuzant e faptul că mai bine din jumătate din liceu i-a promis-o,dar nu a pațit nimic până acum.Doar una a ciupit-o odată și a ajuns exmatriculată.Avantajele de a avea o mamă directoare sunt uimitoare.Într-un final ajungem la "destinație" unde mi se pune un nod in gât.

-Kate...

-Da,Ann... Da ce ai? De ce esti palidă?

-Mi-e frică.Doamna Ada...

-Care doamnă? bufnește ea. Are 40 de ani,e încă o domnișoară convinsă și virgină sau cel puțin așa susține mama.Așteaptă "prințul".

-Hmm..

Probabil așa voi și eu.Am 18 ani și totuși nu am simțit până acum nici măcar o banală emoție pentru un băiat,nici măcar milă.

-În fine,ce voiai să-mi zici?se repede K.

-Profa mă face să intru în pământ.De o lună repetăm coregrafia de debut și tot am mici greșeli care din public nu mai par deloc mici.Cred că eu voi fi cea înlocuită.

Pe fața ei se așează o mască de compasiune,dar știam că în interiorul ei radiază.O cunosc atât de bine.

-Ohh,Ann.. vocea ta face ce nu fac 1.000 de dansatori profesioniști. Ești specială,chiar dacă mulți nu văd asta.

De asta te ții de mine?

-Sper să fie cum zici tu.Din câte am auzit Maison participă și el la preselecție.

-Știu.Mama i-a propus.Crede că e mai ușor dacă decide el cine iese.

-Ce porcărie!Doar pentru că a avut șansa de a se afirma înaintea noastră,nu-l face cu nimic mai bun.