❤11❤

251 25 0
                                    

După ce fac rost de înregistrare îmi pun telefonul în buzunar și plec de acolo.

《perspectivă Yun》

Încerc să fac un pas de mai bine de 20 de minute.De curând am gasit o piesă pe nume 'Own it'.Îmi place foarte mult piesa cât și dansul.Pasul care nu îmi iese este ridicarea din picior cu o răsucire de jos ajungand în picioare.(nu prea știu cum să îl explic)

După încă câteva încercări eșuate decid să merg acasă.Chiar dacă o să mă întâlnesc cu băieții nu contează.O să îi ignor pur și simplu.

Merg pe trotuarul care parcă nu se mai termină.Când în fața mea apare o persoană.Se oprește și stă în fața mea,încerc să îl evit dar nu mă lasă să trec.

Necunoscut (N)

Eu:"Ce ai omule,dă-te!" dar el dă negativ din cap

Eu:"Hah!" râd eu uitandu-mă prin jur. "Tu cine mai ești?"

N:"Pentru tine oppa?" spune zâmbind

Eu:"Știi,deja mă enervezi."

N:"Și~ cum mai ești?"

Eu:"Hai lasă-mă trec,necunoscutule!" spun și pun accent pe ultimul cuvânt

N-m:"Și dacă nu vreau?" spune și își pune mâinile la piept

Eu:"Hai pa!" spun și îl împing pentru a trece

N:"Așa repede m-ai uitat Yun?" mă opresc din mers

Eram la o distanță de vreo 2-3 metri față de el.Mă întorc și îl privesc.Mă apropi de el și îl întreb.

Eu:"De unde îmi ști numele?"

N:"Cum să nu îți știu numele soro?"

Eu:"Myung oppa?"

N:"Ce?"

Eu:"Știam eu că nu ești el.." spun în șoaptă și mă întorc mergând către casă.

《perspectivă Myung》

O văd cum se întoarce cu spatele.Uff fata asta,deja mă înnebunește.Merg ușor în spatele ei pentru a nu mă observa că o urmăresc.Oare ma uitat așa repede?Sau nu mă recunoaște?

Recunosc au trecut mai bine de 5 ani,amândoi ne-am schimbat foarte mult.Ea a devenit foarte frumoasă.Probabil că și-a îndeplinit visul.

Nu mai pot trăi așa.Merg cu pași mai repezi pentru a ajunge mai aproape de ea.Merg în spatele ei și o iau în brațe.Îmi era foarte dor de ea.

Când o i-au în brațe,știind că vrea să îmi spună ceva,i-o i-au înainte.

Eu:"Yun,sunt eu,oppa al tău m-ai  uitat atât de repede?" spun plângând,ea se întoarce cu fața spre mine

Yun:" Myung oppa?" spune și se uită la mine din nou "Oppa te-ai schimbat mult și nu te-am uitat și nu o să te uit vreodată." avea și ea lacrimi în ochi

O strâng la pieptul meu.Aș vrea să stăm așa pentru totdeauna.Mi-a lipsit așa mult.

Yun:"Oppa,vreu acasă..."

Eu:"Dacă îmi spui și pe unde trebuie să mergem,ajungem acasă,bine?"

Yun:"Bine,urmează-mă!"

Spune și mă ia de mână.Alergăm amândoi pe străziile din Seoul.Peste câteva clipe Yun îmi spune că am ajuns.

《perspectivă Yun》

Am ajuns în fața casei mele împreună cu Myung oppa.Când ajungem îi observ pe Jimin și Jungkook stând pe leagănul din fața casei.Ambii priveau telefonul.Când eu și Myung oppa vrem să intrăm în casă,ei doi ne observă.

《perspectivă Jungkook》

Mă uitam cu Jimin la filmarea cu Yun.I-am spus tot ce sa întâmplat,
chiar a înțeles și vrea să mă ajute.A început să...îmi placă...de Yun de mai mult timp....

Ambii priveam telefonul atent.Deodată o observ pe Yun ținându-se de mână cu un băiat?! Eu și Jimin me ridicăm instant la vederea celor doi.

Nu,nu,nu asta nu se poate.Chiar dacă sunt furios încer să par indiferent.Nu pot să arat asta față de Yun, mai ales acum.

Jimin vede că m-am enervat așa că acționează.

Jimin:"Bună Yun,el cine este?"

Yun:"Jimin,Jungkook el este Myung oppa,oppa ei sunt Jimin și Jungkook" spune arătând spre fiecare

Eu:"O-oppa?"

Yun:"Mhm,me scuzați dar noi o să intrăm înăuntru"

Spune Yun și intră în casă cu acel băiat.Eram în spatele lor.Nu mai puteam de nervi.Intru încasă și merg direct spre camera mea și a lui Jimin,trântind ușa în urma mea.

《perspectivă Jimin》

Yun și acel băiat intră în casă.Observ că Jungkook intră și el așa că merg și eu înăuntru.Yun și băiatul ăla se duc în living așezându-se pe canapea.

Jungkook merge sus,probabil în camera noastră.Dintr-o dată se aude ușa trândindu-se.

Yun:"Ce a pățit?" spune cu o voce îngrijorătoare

Eu:"Stai linistită,mă duc eu."

Sigur este nervos.Mi-a spus de câteva zile că o place pe Yun de ceva timp.Sincer am rămas ușor șocat la ce a spus și am crezut ca e o glumă dar observ că nu glumește.

Urc sus și bat la ușă.Nici un răspuns.

Eu:"Jungkook?"

peste 2 zile

Cobor scările,mergând în bucătărie.Au trecut 2 zile iar Jungkook tot nu a ieșit din cameră.Toți am mers la el dar de fiecare dată spunea "sunt bine,pleacă".Doar Yun nu știe,Jungkook ma rugat să nu îi spun.

Îmi este foame.Mă uit în frigider dar nu prea îmi convine nimic.Urc iar sus și merg la ușa lui Jungkook.

Eu:"Jungkook,merg la magazin,ce vrei să-ți iau?" dar niciun răspuns

Eu:"Jungkook?" nimic,încerc să deschid ușa "Ya,Jungkook,deschide ușa!" tot nimic

Merg rapid să îl chem pe Namjoon.Sigur are o idee cum să intrăm în camera lui Jungkook doar e deștept.Intru în camera lui și îl găsesc stând pe pat.

Eu:"Namjoon trebuie să intrăm cât mai repede în camera lui Jungkook!" spun și îi fac semn să vină după mine.

Taehyung:"Ce ați pățit?"spune urcând pe scările

Jin:"Ce aveți de țipați??"

Jimin:"Jungkook nu răspunde sigur i sa întâmplat ceva...."

Namjoon:"Stric clanța de la ușă!"

Suga:"Păi fă-o odată!"2

Namjoon face în așa fel încât clanța cade pe jos iar noi deschidem ușa de la camera lui Jungkook.

Rămânem cu toții în tocul ușii când  vedem ce se află în fața ochilor noștri.

Nu pot să cred ce poate face o persoană din dragoste și furie pentru persoana pe care o iubește.

Yun:"Ce aveți de țipați așa?Nu pot face nici baie acum?"

Când o auzim toți ne întoarcem și ne uităm către ea.Ea imediat observând ce este dincolo de noi...

-1052 cuvinte

Mulțumesc mult Kim_Eun_07 ❤❤❤

♡Visul meu♡Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum