7.

1.7K 55 5
                                    

Ultimi doi ani în Orfelinat au fost cei mai lungi.

Parca zilele se lungeau, și nu se mai terminau, dar ce am învățat în acești ani, a fost sa am răbdare, și să cred că atunci când ceri ceva, Dumnezeu nu îți da pe moment, când crede el ca e mai bine pentru tine,

Multe planuri sunt distruse, dar mai bine sa le distrugă Dumnezeu, decât să mă distrugă ele pe mine.

Asa ca timpul trecuse cu bune, dar mai multe rele. Porecla mea nu se uitase, în schimb se uitase numele meu.

Nimeni nu mă mai știa de Anais, ci, aceea fată cu pata pe față, fata cu cicatrici sau monstru în miniatură.

Ce doare mai tare e ca eu m-am obișnuit și chiar eu când mă striga cineva pe nume, nu știam dacă sa răspund sau nu, stăteam pe gânduri
.
Dacă strigă pe altcineva?

A trebuit sa ma adaptez la toate cele, nu sunt de vina, ca sunt asa săracă și trebuie sa fac pe plac multor oameni.

Si când spun săraci, nu ma refer la acei oameni care dacă nu au ceea ce își doresc se simt că sunt vai de steaua lor.

Săraci nu sunt cei care nu au bani, case sau mașini, săraci sunt cei care nu au sănătate și în cazul multora chiar și în cazul meu PĂRINȚII alături.

Poți sa ai de toate, sa fi cel mai bogat, dacă nu ai cui sa ii spui mamă sau tată, ești cel mai sărac.

La concluzia asta am ajuns eu, chiar daca am aproape optsprezece ani, viata a fost dură cu mine, dar i-am ținut piept cum am putut eu.

În fiecare zi plângeam, și nu avea cine sa îmi spună o vorbă bună, sa îmi dea o îmbrățișare, un sărut pe frunte, nu era nimeni sa îmi spună ca îmi va trece, sau ca se poate rezolva, îmi spuneam mereu singură , pot, sunt capabilă, îmi va fi bine, și toate astea le-am învățat în orfelinat, lângă o persoana de o vârstă cu mine, sora mea Medeea.

Eu și Medeea ne pregătim sa ieșim din orfelinat, dar încotro ne va trimite viata? ,

Încă nu știu ce surprize ne așteaptă afara dar pe lângă asta sunt și greutăți, probleme, necazuri, dar sunt sigura ca vom face tot ce ne sta în putință pentru a fi bine.

Va trebui sa ne adaptam, asta e tot ce putem face deocamdată.

Ceea ce urmează sa se întâmple, vom vedea pe parcurs.

OrfanaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum