( Poza de la media îi pusă la întâmplare 😂😂)
Perspectiva Iseul
Sunt in mașină cu acest domn mergând spre casa lui. Mă uitam fericită pe geamul mașinii, văzând diferiți oameni care îmi erau necunoscuți mie.
Sunt din America Chicago, părinți mei m-au învățat încă de mică doua limbi. Cea maternă, adică engleza și coreeană. Nu am știut niciodată motivul și de ce mi-au dat un nume specific Coreei.
Insa se pare că aveau să mă trimită de mult timp aici. Îmi plac locurile de pe aici. Coreea este o țară frumoasă la prima vedere. Sper că o voi putea vedea alături de domul Taehyung.
Îl văd concentrat la drum, eu neavând curajul sa vorbesc. Mama îmi spunea că dacă un bărbat mă va lua, trebuie să fiu cuminte și ascultătoare. Daca nu, voi fi pedepsită. Nu vreau sa fiu...tata mereu o făcea cu cureaua când nu îl ascultam pe el s-au pe mama.
Nu vreau sa supăr pe nimeni. Insa acele fete ziceau că trebuie să știu să satisfac poftele bărbaților...cum se face asta? L-aș întreba pe domnul Taehyung dar îmi este frică. Dacă mă bate ca și tati?
Mai bine îmi potolesc curiozitățile, într-un final nu va fi bine pentru mine. Părinți mei mi-au spus sa fiu ascultătoare, nu vreau să-i dezamăgesc.
— Ești destul de tăcută. Celelalte mă luau la sute de întrebări.
Îl pot auzi vorbind. Au fost mai multe fete înaintea mea? Ce s-a întâmplat cu ele? Nu au fost cuminți și le-a dat altcuiva, sau... le-a omorât? Îmi este așa de frică în acest moment...
— Nu am ce întrebări sa va spun domnule Taehyung. Va rog, nu mă pedepsiți!
Spun îmi acopăr fata în palme. Nu vreau sa pățesc nimic rău. Îmi este așa de frică...
Îl pot auzi râzând eu ridicând u mi privirea din palme, uitând u mă prin oglinda retrovizoare la el, eu fiind în spatele dansului.— De ce să te pedepsesc? Cine ți-a spus asemenea prosti?
— Mama mi-a spus că dacă un bărbat mă va lua de acolo, trebuie să fiu cuminte și să ascult de el, pentru că mă veți pedepsi. Nu o să faceți asta?
Spun cu o ușoară speranța în glas. Încă mai chicotește. Îl pot auzi și vedea făcând asta. Oare am făcut ceva greșit?
— Da, mama ta are dreptate. Daca nu ești ascultătoare, te voi pedepsi. Până atunci trebuie să asculți de mine. Bine?
— Da, domnule Taehyung!
Spun și mă așez mai bine pe locul din mașină. Deci trebuie doar sa fac ce îmi cere el, și nu voi păți nimic. Este bine.
Opri mașina în fața unei porți înalți, intrând când acestea se deschid. In fața noastră se afla un conac superb, având chiar și o fântână arteziană. Acest domn este foarte bogat.Oprește mașina lângă altele el coborând din mașină, la fel făcând și eu. Îl văd că venea spre mine și mă aplec puțin.
— Trebuia sa aștepți in mașină, Iseul. Ți-aș fi deschis eu ușă.
— Îmi pare rău, domnule! Promit că nu voi mai face aceași greșeala.
Mă speri puțin. Nu vroiam sa fac o impresie proastă de prima data. Oare ce crede in acest moment despre mine?
— Nu este nimic, Iseul. Altă dată nu vei mai face asta. Da?
Dau afirmativ din cap și mergem amândoi spre intrarea în casă. Înainte să deschidă ușa, se oprește și se întoarse spre mine:
— Eu mai stau cu 6 băieți. Deci nu ai voie să vorbești cu ei sau să-i lași să te atingă. Da?Poți vorbi cu ei numai dacă îți dau eu voie. Da?
— Da, domnule.
Îl văd cum îmi zâmbește și deschide ușa. El este în fața mea, eu mergând în spatele său, cu privirea in jos. Se oprește eu izbind u mă ușor de spate său.
— Oh, îmi pare rău. Eu-
Nu pot sa continui propoziția caci privirea îmi cade pe câțiva băieți și 2-4 fete. Mă uit rușinată spre ei, și mă ascund după spatele lui Taehyung. Mie atât de rușine acum...
— Uwu cine e roșcata, Hyung?
Întreabă un băiat și îl pot simți cum se aproprie de noi, venind în spatele lui Taehyung, eu uitându-mă cu temă către el.
— Sunt Jungkook.
Își întinse mâna pentru a mă saluta însă eu nu îi răspund salutului și nici nu-i spun numele meu. Vreau să îl ascult pe Taehyung.
— Nu vorbește coreeană ? Nu pare a fi din Coreea. Stai sa incerc pe engleza. Hi, I'm Jungkook. What's your name?
Începe să îmi vorbească în engleză însă eu tot nu îi vorbesc. Îmi îndrept privirea spre Taehyung care privea zâmbind către mine, dând ușor din cap semn că îi pot vorbi băiatului.
— Eu sunt Iseul.
— Oh, deci ști coreeană.
Își îndreaptă privirea după spre Taehyung, zâmbind ui.
— Wha, ne-am dat pe dinafară. Este a mea nu? Tu o ai pe Kayla. Aia era din Europa nu?
Își puse mâna pe umărul meu, însă mă feresc, Taehyung, punând u ambele mâini pe umărul meu.
— Scuze Jungkook, însă Iseul este păpușica mea. Nu-i așa?
Spuse și își coboară privirea pe mine, eu uitându-mă in ochii lui și aprobând din cap. Insa...Cum adică păpușă lui?
CITEȘTI
My doll
Fanfiction,, Păpușica mea are nevoie de păpușarul ei?" ACEASTĂ CARTE A MAI FOST PUBLICATA SI PE CONTUL @-SilverMoon--