Eroarea

Insula Asasinilor

Intr-un final au ajuns pe insula asasinior. Era o insula imensa care avea 2 porturi. Unul era pentru berci normale care veneau in port iar al doilea port era pentru corabiile cu marfa, in special rom si peste de la pescarii care asigurau proviziile de peste necesar pentru locuitorii a doua orase mari de pe insula. Restul oraselelor care se aflau pe insula isi asigurau proviziile necesare de la tarani. Taranii erau in mare parte locuitori din regatul Hyperion care s-au alaturat asasinilor si au ales sa traiasca aici asigurandu-le hrana necesara.
Corabia pe care au calatorit Laurent si Gabe impreuna cu Hamilton si respectiv Marlyn, a ancorat in port punand in miscare 4 gardieni,care erau la randul lor asasini, intampinandu-i cu un calduros: '' Ramaneti in corabie pana ne asiguram ca este curata''.
********
Laurent: Mda.. mai aveau putin si sareau pe noi cu pumnalele ca sa nu mai clipim, murmura el printr-e dinti sperand sa nu fie auzit de gardieni.
Marlyn: Taci din gura, nici nu am ajuns bine si vrei deja sa fim exilati?
Dupa ce au trecut de gardienii care au cercetat corabia centimetru cu centimetru cei 3 au plecat din port duncandu-se la o taverna pentru a discuta.
Marlyn: Deci? cum stam? intrebase cu o tristete vizibila pe fata.
Hamilton: Prost, foarte prost.
Hamilton lua o bucata din pestele prajit cu lamaie pe care i l-a dat bucatareasa.
Hamilton: Multumesc, foarte bun pestele!
- Cu placere draguta, spuse bucatareasa cu un zambet pe fata.
Hamilton: Tot romul pe care voiam sa il trimitem in Hyperion a fost furat de catre regatul inamic. Taverna mea a fost distrusa si suntem cautati in tot regatul dupa ce judecatorii au aflat ca detinem cladiri doar pentru a ne ascunde afacerile ilegale.
Gabe: Aici suntem in siguranta.
Hamilton: Asa este, aici nu pot patrunde garzile din regat, v-or fi nimicite pe loc daca pasesc pe aceasta insula.
Hamilton: Am avut noroc ca am ajuns pe aceasta insula, banca mea are o mare putere pe insula, stii, niste galbeni fac minuni cateodata.
In timp ce vorbeau cei 4 a intrat in taverna un om solid, cu parul carunt care se uita in stanga si in dreapta de parca ar urmari pe cineva anume.
A inceput sa mearga usor si s-a asezat la o masa care se afla in spatele lor.
- Buna ziua, va rog sa imi aduceti si mie o placinta cu mere.
- Imediat, domnule, spuse bucatareasa.
I-a adus placinta si a inceput sa manance din ea ascultand ce se vorbeste in spatele lui.
La un moment dat s-a ridicat de pe scaun si s-a dus la ei.
- Buna ziua!
Hamilton s-a oprit din vorbit si s-a uitat la acel om scanandu-l din cap pana in picioare.
Hamilton: Cine esti?
Jack: Nu conteaza cine sunt eu, ma numesc Jack, altceva nu o sa mai afli despre mine.
Hamilton: Si ce doresti?
Jack: Am auzit intamplator ca va ocupati cu niste afaceri mai...
Hamilton: Mai cum? spuse el luand o gura de vin din cupa de lemn.
Jack: Mai putin legale. Am incercat si eu sa aduc niste arme in regat care trebuiau sa imi aduca un amre profit dar am fost prins si am fugit repede pe aceasta insula.
Dintr-o data linistea fu sparta de galagia oamenilor care tipau pe straduta alaturata. Siruri de localnici fugeau unde vedeau cu ochii.
O persoana a fost asasinata, toata lumea era in alerta.
Marlyn: Ce s-a intamplat? Zise Marlyn cu o spaima nemaivazuta pe fata.
- Cineva a fost asasinat, zise bucatareasa inspaimantata la fel de mult ca si Marlyn.
La fata locului au aparut vreo 10 gardieni inarmati iar in spatele lor si-au facut aparitia 2 oameni intr-un costum albastru cu mantie rosie.
- La naiba! i-am pierdut din nou!
- Nu-mi vine sa cred! nenorocitii ! mereu ne scapa! cineva se joaca cu noi si deja m-am saturat de asta!
Cei 2 oameni care aparusera la fata locului erau 2 inspectori care se ocupau de acest caz. Cineva face asasinate, asta e clar, dar assinatele erau din ce in ce mai dese iar posibilitatea ca cei 4 sa fie omorati era din ce in ce mai mare.
Asasinul cauta pe cineva, trebuia sa isi indeplineasca misiunea pentru care a fost trimis pe aceasta insula.
********

- Te mai intreb o singura data, ai vazut cine l-a omorat pe acel om?
Marlyn: Nu domnule, nu am vazut.
- Esti sigur?! Spuse inspectorul dand cu pumnul in masa de lemn facandul pe Marlyn sa tresara.
Marlyn: Defapt...
- Defapt ce?
Marlyn: Daca stau mai bine sa ma gandesc, cred ca am vazut pe cineva.
Marlyn incepu sa il descrie pe asasin dupa care a fost eliberat ducandu-se acasa.
A intrat in casa si s-a uitat in olginda mangaindu-si barba. S-a dus in camera, si-a pus un pahar generos de rom si a adormit.
Urmatoarea zi Marlyn este gasit mort.