Alpha Suprem

Capitolul III

Ken povestește.

Asist la o criză nervoasă de a lui Joulie. Wow! Artificii! Fum! Alea sunt flăcări? Chiar e nervoasă.

-Gata, Joulie! Te rog! O să se rezolve totul! Încerc să o calmez și îmi dau seama că poate era mai bine dacă nu îi spuneam decizia îngerilor.

-O să se rezolve?! Se rezolvă?! Ei nu pot opri două suflete pereche! Nimeni nu poate! Mă duc acum la ei! Urlă în continuare și vrea să meargă în pădure, dar o opresc. Ken, dă-mi drumul! Țipă la mine și ochii îi devin mov închis, dar nici eu nu mă las mai prejos și ochii mei se fac mov deschis.

-Stop! Țipă Nick, fratele lu' Joulie și se pune între noi. Curajos băiatul. Opriți-vă! Voi nu vă dați seama că nu rezolvați nimic așa? Ba chiar din contră! Din cauza atitudinii voastre, îngerii o să vă despartă!

Joulie își smulge brațul din strânsoarea mâinii mele lăsând în urma ei mici dâre de foc.

Joulie povestește.

Sunt atât de nervoasă! Cum își permit?! Intru în camera mea și trântesc ușa, iar aceasta cade. Nici nu mă chinui să o pun la loc. Intru în baie și pornesc apa de la duș. Îmi dezbrac hainele unde am lăsat toată energia negativă și am întrat sub apa fierbinte.

Mă relaxează.

Nu pot înțelege. Nu își dau seama că dacă noi murim o să fie un haos total? Noi.. Eu și Ken formăm un noi. Îl.. Îl.. Iubesc. Nu-mi vine să cred, dar nu am să-i spun eu prima. El trebuie să-mi spună primul.

Trebuie să se comporte exemplar săptămâna asta și așa se va întâmpla pentru că iubitul meu este bun! Ați auzit îngerilor?! Este bun. Este Raiul și este cea mai bună persoană întâlnită vreodată! Îngeri proști..

În timp ce urlu în capul meu aud o bătaie în ușa.

-Joulie.. Spune Ken prin ușă, dar prefer să nu răspund. Joulie, îmi pare rău!

-Nu e vina ta.. Îi răspund și opresc apa.

-Ieși din baie și hai să discutăm.

-Sta.. Încep, dar îmi dau seama că nu mi-am luat haine de schimb. Firar! Ken, îmi poți aduce și mie niște.. Știi tu.. Haine, te rog.

Se aude un chicot și un "Imediat". Iau prosopul cel mai mare de pe suport și îl înfășor în jurul corpului meu.

Ușa se deschide și apare Ken cu hainele mele. Mi le dă și iese înainte de a mai putea spune ceva.

Mi-a adus niște pantaloni scurti, negrii și un tricou negru pe care scrie cu alb "Food". De ce am atât de multe haine negre? Mă rog..

Ies din baie și primul lucru pe care-l văd este un Ken zâmbitor și îi sar în brațe.

-Iartă-mă pentru faza aia. Nu trebuia să reacționez așa și să-mi vărs nervii pe tine. Tu nu ai nicio vină. Spun și mă sărută pe frunte.

-Stai liniștită. Te-am iertat de mult.

------------------*************----------------++++++++++++----------
Ta-na-n.. Da, mai bine las asta.
Îmi cer mii de scuze pentru că n-am mai postat de o groază de timp, dar vă jur că școala mă omoară. Îmi cer scuze și pentru că e atat de scurt :(
Însă vă promit că postez vineri. Da, o să postez vineri și o să fie un capitol mai lung!
Acum..
Dacă ți-a plăcut dă un vot, un comentariu ca să știu ce ți-a plăcut sau ce nu ți-a plăcut și follow.. Pentru follow.

Bzzzz. Terminat.