Coroana Spartă

Prolog

Cocoțat pe un munte înalt și impunător, trona un castel de vis. Făcut din sticla, absolut strălucitor, castelul era imens, cu 7 turnuri și 70 de ferestre. În sala tronului, dedicată întâlnirilor regale și balurilor, stătea un bărbat abătut. Gândurile sale erau amestecate, căutând cea mai bună soluție pentru problemele sale. Deodată, ușile sălii se deschiseră vijelios, iar pe ele intră un tânăr de 18 ani, însoțit de gărzi.
- Tată, cum ai putut? întrebă tânărul, furios.
- Ce este, fiule? a zis tatăl, distras.
- Nu mă lua pe mine cu dintr-astea! Când aveai de gând să îmi spui?
- Ce anume?
Fiul i-a spus cele aflate. Tatăl a pălit.
- Păi, am crezut că tu vei fii incantat de acest lucru, am vrut să îți fac o surpriză!
- Minciuni gogonate! Eu aflam abia după ce vor veni ele, nu-i așa? Ca după aceea să mă convingi mai ușor, hm?
- Fiule, știu că ți se pare prea devreme, dar ai împlinit 18 ani. Eu sunt bătrân și am nevoie de un moștenitor. Tu ești unicul meu fiu, în cine mă pot baza dacă nu pe tine?
- Dar eu nu vreau să fac asta! Vreau să fiu un rege singuratic, un rege pe care să-l respecte toată lumea, nu unul care se milogește și stă alături de regina sa, să facă copii și să moară! a protestat fiul.
- Fiule, sunt lucruri pe care tu nu le știi, lucruri pe care o să le înveți pe parcurs, despre cum să fii un rege bun. Și mai sunt și unele secrete care trebuie să rămână între zidurile acestui castel. Vei afla aceste lucruri atunci când vei învăța acest fapt: un rege bun, se sacrifică pentru supușii săi! Iar fiecare secret îți va fi dezvăluit atunci când vei duce la îndeplinire acest lucru.
- Dar,tată, eu...
- Gărzi, luați-l de-aici!
Printre protestele fiului său, tatăl s-a întors cu spatele. Când ușile au fost închise și țipetele fiului s-au stins, tatăl s-a uitat la locul unde regele și regina stau, de obicei, la baluri sau la întâlnirile regale. Lipsea un tron. Tatăl oftă adânc, cu gândul la moartea soției lui și la fiul său dificil.