Capitolul 3

3 0 0
                                    

M-am trezit a doua zi de dimineata cu o durere groaznica de cap, am adormit plangand. Bineinteles ca nu-i puteam spune tatei, chiar nu mai vreau sa sufere si el.
Am coborat scarile si l-am gasit pe tata sorbind din cafea, imbracat in uniforma lui pentru servici.
-          Neata, tati! Cum te simti?
-          Neata, sunt bine, ma doare putin capul, dar imi va trece. Tu pleci la servici?
-          Da, vezi ca ti-am lasat niste bani in portofel sa ai pentru pachet astazi la scoala. Te pupa tati, pa!
-          Mersi, servici usor!
Nici nu-mi venea sa iau banii aceia, stiam ca tata nu are si ca probabil astazi el nu va manca, pentru ca mi-a lasat mie toti banii, asa ca prefer sa nu-i iau. Am plecat la scoala si ajunsa acolo ma simteam incoltita. Toti ma intrebau ce s-a intamplat, cum ma simt, unde a fugit mama. Atunci a inceput sa se dezvolte si anxietatea.  Din ziua aceea nu stiu daca am mai fost  fericita cu adevarat vreodata, cred ca am avut doar bucurii de moment si atat, ranile mi-au ramas undeva adanc in suflet si nu le-am putut vindeca vreodata. Mereu m-am simtit singura si neinteleasa, chiar daca aveam oameni care ma iubeau in jurul meu.
Intr-una din zile aveam sa fac una din cele mai mari greseli ale mele.
La vremea aceea, aveam un prieten, avusesem cu el o relatie de 5 luni, cu bune si cu rele. Intr-o zi ne-am despartit, nu ma simteam ranita, ci doar simteam ca orgoliul meu a avut de suferit. In momentul acela m-am simtit abandonata complet, in ziua aceea au revenit toate amintirile legate de mama, toata durerea abandonului, am simtit din nou cum este sa fi parasita, iar atunci am recurs la cel mai prostesc gest, m-am taiat, cu o lama ascutita, iar atunci nu-mi parea rau, nu simteam nicio durere, simteam doar cum toata frustrarea si durerea adunata pana in acea zi imi parasesc sufletul. Toti au inceput sa se panicheze in jurul meu, colegii, profesorii, familia, eu eram linistita, stiam ca nu mai aveam cum sa dau timpul inapoi. In acel moment imi doream doar ca mama mea sa sufere cat am suferit si eu.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: May 31, 2021 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

AloneUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum