Nu intelegeam nimic din tot ce s-a intamplat. Am pus repede mana pe telefon si l-am sunat pe tatal meu. Incercam sa-i spun tot ce s-a intamplat printre lacrimi, cu greu a inteles ce am avut de zis. Acesta era la lucru si a spus ca face tot ce poate ca sa ajunga cat mai repede acasa.
Nu ma puteam opri din plans. Tot incercam sa o sun pe mama mea, dar in zadar. Aceasta avea telefonul tot inchis.
Dupa vreo o ora a ajuns si tatal meu acasa. M-a gasit plangand. Acesta m-a luat in brate, citind in acelasi timp biletul lasat de mama. Tatal meu incerca sa nu planga, incerca sa fie puternic, dar nu reusea. Ne tineam unul pe celalat in brate plangand, spunandu-ne ca totul va fi bine, dar nu, nu avea cum sa fie totul bine.
Trecusera deja 3 zile de cand mama mea plecase, tatal meu isi luase concediu pentru a sta acasa cu mine. Mama ne lasase fara bani si cu o multime de datorii. Amandoi eram atat de dezamagiti de ea.
Toata ziua nu am facut decat sa plangem si sa ne gandim ce sa facem de acum incolo doar noi doi, cum ne vom descurca.
Pe seara inainte sa ma bag in pat, imi suna telefonul, era mama:
-Buna mami!
-Buna...
-Ce faci? Cum esti?
-Chiar ai tupeul sa ma intrebi cum sunt? Tu ce crezi?
-Uite, stiu ca esti suparata pe mine, dar trebuie sa intelegi.
-Ce sa inteleg? Ca m-ai parasit? Acum? In momentul in care orice fata are nevoie de mama ei...
-Nu mai puteam sta cu tatal tau. Poate ca vei intelege si tu la un moment dat.
-Inteleg ca nu-l mai iubeai, dar trebuia sa procedezi altfel.
-Crede-ma ca nu aveam de ales.
-Intotdeauna avem de ales, nu-ti mai cauta scuze si hai lasa-ma ca vreau sa dorm acum. Maine ma trezesc devreme si sunt obosita.
-Bine mami, noapte buna!
-Noapte buna...
Si din nou am inceput sa plang, de data asta in perna. Nu voiam sa ma mai auda tata, nu voiam sa-l mai supar si pe el. Macar el sa doarma linistit, ca eu sigur nu o sa mai pot.
Este greu, este al naibii de greu cand te paraseste un parinte, nu-i doresc nimanui asta. Simti ca totul se prabuseste in jurul tau, ca ti-a taiat cineva creanga de sub picioare. Parca toate visele tale dispar si simti ca nu mai ai pentru ce trai, dar sunt inca mica si am toata viata inainte, chiar daca in momentele astea simt ca vreau sa mor.
Mi-am spus in gand pana am adormit ca: „Trebuie sa fiu puternica orice ar fi."
CITEȘTI
Alone
Novela Juvenil''Nu-mi venea sa cred, am inceput sa plang si sa urlu de durere. Mama mea, cum a putut sa-mi faca asta? ''
