La un pas de a recunoaște || JJK

Cap. 4

~Jungkook pov~

Pleacă mai într-o parte sa vorbească la telefon, când raspunde la apel, auzeam cum ea vorbea cu o persoana, auzeam pentru ca nu prea ma interesa ce vorbesc ceilalți.

Dupa tonul vocii, îmi dau seama ca vorbea cu cineva de care se observa ca nu era foarte apropiata sau de care cel putin nu era bucuroasa ca a sunat. Pe urma închide, ma duc la ea și vad ca își șterge lacrimile apoi își îndreaptă privirea spre cer.

Jk: S-a intimplat ceva?

N/t: Cum? Aa, nu, nu s-a intimplat nimic, de ce intrebi?

Jk: Nu ma minți, spune adevărul, s-a intimplat ceva pentru ca am văzut cum iti stergeai lacrimile. Când vorbeai la telefon erai nervoasa. Ce s-a întâmplat?

N/t: Ai tras cu urechea?

Jk: Raspunde mai întâi la întrebarea mea.

N/t: M-a sunat tata.

Jk: Și e asa rău? Sau plângi de fericire?

N/t: Este foarte rău.

Jk: Descarca-te pe mine, adică spune ce ai pe inima.

N/t: Iti spun, dar promite-mi ca nu vei spune nimănui.

Jk: Iti promit.

N/t: După ce a murit mama în urma cu 2 ani, tata s-a recăsătorit chiar repede și s-a mutat în America, acum este al 3-lea cel mai mare parlamentar din America. În acești 2 ani de când a plecat și m-a părăsit, asta a fost prima data când m-a contactat. Nu a stiut nimic de mine in tot acest timp, și niciuna dintre cele mai bune prietene ale mele si nicio ruda nu știu cum a fost sa traiesc singura. Deseori aveam probleme mari cu banii, nu împrumutam de la nimeni pentru ca nu doream sa am datorii și sa nu deranjez pe nimeni, din cauza asta nu mâncam și 2-3 zile, pentru ca el nu se interesa de mine. Și cam asta e tot.

Jk: Imi pare rău.

N/t: Nu trebuie sa-ti para rău, nu tu ai fost cel care m-a abandonat, pe lângă asta, toate greutățile prin care am trecut m-au facut mai puternica. Acum raspunde tu la întrebarea mea. Ai tras cu urechea în timp ce vorbeam la telefon?

Jk: Am auzit fără sa vreau citeva cuvinte pe care le-ai spus.

N/t: Băiat rău ce ești.

Jk: Imi pare rău.

N/t: Nu-i nimic. Uite ca vine transportul. *Spune asta dar eu nu ii trag atenție și ma uit în continuare la ea*

N/t: De ce te uiti asa la mn? Te-a emoționat povestea mea?   *în timp ce spune ceea ce a spus, îmi arunca un zâmbet, parca fals, pentru ca se vedea suferința pe fata ei*

Jk: Aaa, scuze procesam ce tocmai mi-ai spus

N/t: Aham

Ne urcam în transport și noi stateam unul linga altul, ceilalți erau în partea cealaltă de transport pentru ca nu prea era loc asa ca ne-am împrăștiat.

Eu stăteam pe scaun și N/t era în picioare linga ea stătea un bărbat, parea vrea sa o pipăie, vad că își întinde mina sa o cuprindă de talie, dar o apuc de mina și o pun în poala mea.

Se uita la mn puțin speriata, asa ca ma apropii de urechea ei și ii spun:

Jk: Iti explic după ce coborâm din transport. Ai încredere în mine, știu ce fac.

Ajungem la stația care ne trebuia noua, coborâm și ne îndreptăm toți spre pista de patinaj.

Ne luam fiecare câte o pereche de patine, încă nu ma încălțasem, dar vad ca N/t se chinuie să-și pună patinele, prin urmare ma duc sa o ajut, cred ca nu a mai fost vreodată pe gheata.