~dacă stau după ea nu am face nimic niciodată, dacă sta după mine am face prea multe~
~jin:de ce tipi?
Nao:m-am lovit fraiere! ~
~Nao:e prietena mea... Nu obiectul tău!
Jin:atunci plătești tu pentru greșeală ei? ~
Nao, fata de 17 ajunge sa fie...
Ajungem într-un parc... Noi ne țineam de mana de parca am fi un cuplu foarte îndrăgostit... Poate chiar suntem... Aa ce gândesc? Parcul era aproape gol,doar câțiva copii mici care se alergau și un cuplu care se sărutau pe o banca. Trecem pe lângă ei. Jin: Vrei sa facem și noi la fel? Nao:ce? Ma prefac ca nu am văzut. Jin:sa stam pe o banca și... Nao:doar sa stam pe o banca! Îl întrerup eu apoi el zâmbește. Pov Jin. Observ ca Nao nu face nimic ca să ii dau drumul la mana... Adică nu are nicio problema cu asta... Ce îmi place sa o țin de mana... Pov Nao. Nao:ști ca nu am terminat de probat rochii, nu? Jin:știu... Ne vom întoarce puțin mai târziu... ... În acel parc era o zona cu mulți capaci unde era o bancuta... Iar noi ne-am așezat acolo. Nao:deci? Ziceai ca vrei sa vorbim! Jin:ămm... Da... Voiam sa știu... Pov Jin Hai Jin spuneio... Ce e asa greu? Te plac hai sa fim Împreună!... Doar atât, hai! Nao:ce sa ști? Pov Nao. Dar nu spune nimic... Se bâlbâie. Nao:Jin? Jin:hai sa mergem! Nao:dar abea am venit și nu Mi-ai spus ce aveai de spus! Jin:nu contează ce aveam sa iti zic... Uita! Nao:bbine! Se ridica de pe banca apoi ma ridic și eu. De data asta nu ne-am mai ținut de mana. Oare l-am supărat cu ceva? Nao:Jjin? Jin:ce e? Nao:ești supărat? Jin:nu! Nao:ce bine, credeam ca ești! Jin: de ce ai crede ca sunt supărat? Nao:ămm...pai...nimic, doar am întrebat. Ăhă... Tot nu știu de ce am crezut ca e supărat... Pur și simplu se comporta ciudat. Peste câteva minute îl întreb altceva. Nao:Jin? Jin:da? Nao:pot sa nu mai probez haine azi? Chiar nu am niciun chef! Pov Jin Uu, ma întreabă dacă are voie... Jin:mm... Bine! Nao:yeeey! Spune bucuroasa eu zâmbind uitându-mă la ea. Nu știu de ce... Ma bucur când e fericita... Aa ba da știu de ce... Fiindcă o iubesc,dar nici măcar nu am curajul sa ii spun. Atunci o iau de mana. Pov Nao. Ma ia de mana și rămân puțin surprinsa. Oare suntem un cuplu?... Aa ce vorbesc?... ~peste ceva timp~ Am obosit, ma dor picioare de simt ca mor, iar băiatul de lângă mine, adică Jin, are niște pașii asa mari... Normal fiindcă e mai înalt ca mine, dar nu pot tine pasul cu el. Plus ca mai am și fusta asta care nu ma prea lasă să merg repede. Pov Jin. Observ ca Nao abea mai merge. Ce sa fac ca să o ajut? Atunci o trag într-un magazin de haine. Jin:uite... Ia-ți o pereche de pantaloni. Nao:cce? De ce? Jin:crezi ca nu am văzut ca te incomodează fusta? Nu mai spune nimic. ... Pov Nao Mi-am cumpărat niște pantaloni și nu mam putut abține sa nu iau un hanorac...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Pov Jin Iesim din magazin ea fiind îmbrăcată asa... Jin: nu sunt cam strâmți pantalonii? Chiar sunt strâmți pantaloni și arata asa sexy... Nao:asa trebuie sa fie! Ne oprim un moment, timp în care ma apropii de ea pe la spate și ii leg bluza mea de trening... Ea tresări puțin... Dar fac asta sa nu ii vadă și altcineva fundul,nu de alta. O incojor cu bratele mele și uit ca trebuie sa mi le iau. Asa ca rămân îmbrățișândo pe la spate punând capul aproape lipit de gatul ei. Nu era nimeni prin preajma, dar și dacă era cineva, nu îmi pasa... Tot ce conta e ca o am în brate... Și ca nu ma refuza sau nu încearcă sa ma îndepărteze. ... O sărut pe obraz apoi ii dau drumul. Nao:cce a ffost asta? Jin:nimic... Zâmbesc, dar nu știu de ce... ... Pov Nao Mergem ce mergem, iar eu ma gândeam numai la ce se întâmplase... Trebuie neapărat sa vorbim despre... NOI. MA opresc brusc... Fiind foarte obosita, iar picioarele mele nu voiau sa ma mai asculte, nu puteam merge. Jin:hai! Ce ai pățit? Nao:ma dor picioarele! Jin:mai avem mult de mers pana casa... Și avea dreptate...Dar eu nu mai pot merge nici 5 pași. Sta puțin pe gânduri apoi vine în fața mea, se întoarce cu spatele și se pune în genunchi. Nao:ccce faci? Jin:urca! Nao:nu, lasă, merg pe jos singura! Jin:nu cred ca vei putea! Atunci ma trage de picioare eu căzând peste el. Se ridica eu fiind în spatele lui ținând mâinile pe pieptul lui...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ceva de genul (hainele sunt diferite...) Nao:zic mai bine sa ma lași jos! Vei avea dureri de spate! Spun iar el zâmbește. Jin:ești ușoară... Nu voi avea nimic! Continua sa meargă cu mine asa. Treceam pe lângă niște oameni iar ei se uitau cam ciudat la noi, dar nu îmi pasa. Îmi place acolo unde eram... ... Mai aveam cam o jumătate de ora pana acasă. Nao:mai poți? Nu spune nimic pentru în moment. Jin:da! Nao: te comporți deparca am fi un cuplu... Se oprește. Apoi continua sa mearga. Jin:adică? Nao:pai în ultimul timp te comporți diferit... Ca și cum... Am fi un cuplu... Adică tu cel de la început... Nu m-ai fi luat în spate, nici în brate. Pov Jin În sfârșit sia dat și ea seama ca nu mai vreau sa fim doar niște străini... Vreau mai mult de atât... Mai mult de cât niște prieteni... Pov Nao Nao:dă-mă jos! Jin:de ce? Nao:doar dă-mă jos! Atunci ma lăsase jos și se uita la mine. Nao:doar nu cumva... Jin:cce? Nao:tu ma placi! Spun ca și când as fi găsit o camera cu aur... El se inrosise foarte puțin și se uitase în alta parte. Nao:zi? E adevărat? Asta voiai sa îmi zici la parc? Acum se uitase la mine... Nu știa ce sa facă... Ma privea de parca am descoperit ca face ceva ilegal... Ba avea un zâmbet pe buze, ba era serios... Pe bune ca nu îl înțeleg. Nao:vorbește! Spune ceva! Ma placi? Sau am înțeles greșit?!?! Dar nu spunea nimic... Aishh zici ca e un copil mic. Nao:pământul către Jin?!! Jin: ai înțeles bine! Nao:nu te cred! Nu ai cum! Jin:de ce nu am cum? Nao:pentru ca nu ai cum... Tu... Criminal în serie sa te îndrăgostești de mine... O simpla fata... Hai ca simpla dacă e... Jin: nu e vina mea... Tu m-ai făcut asa... Nao:eu? M-am comportat cum ma comportam eu deobicei... Ăhă îți plac fetele care se lasă greu... Aish criminalul asta... Jin:și nu ai nimic împotriva? Nu ai d egand sa îmi dai o palma? Sau sa tipi la mine? Nao:pai sa ști ca aveam de gând... Dar mi-am dat seama ca... Și eu te plac... Îl plac chiar dacă ma făcea sa îl bat câteodată... Nu mai spunea nimeni nimic. Doar ne uitam unul la altul. (contact vizual) Într-o fracțiune de secunda se apropie de buzele mele... (autor... Acum o sa urmeze ceva care chiar mia fost greu sa scriu pentru ca mie nu prea îmi plac descrierile astea...🤷🏻♀️😂) Și ma săruta...ii răspund. Avea buzele la fel ca dați-le trecute... Dar acum avea mai multa dorința, simt asta... Ah... Buzele lui erau asa moi... Ma înnebunește. Pov Jin. Simt nevoia sa ii simt buzele peste ale mele... Simt nevoie sa facem mult mai mult, dar suntem în strada... Nu contează asta foarte mult pentru mine fiindcă as fi în stare sa o fac oriunde, dar ea nu ar vrea... Hai sa nu ne grăbim... Cumva suntem la începutul unei relații adevărate? Da! Acum e a mea... Pov Nao Desparte sărutul fiindcă nu mai avem aer si se îndepărtează puțin ca să îmi vadă fața. Contact vizual. Apoi ma trage de talie lipindu-mă de el și ma săruta din nou. Eram pe poteca, într-un fel de câmp... Deci nu era mai nimeni. ... ~după sarut~ Mergem ținându-ne de mana. Jin:deci suntem împreună? Nao:da! Deci e clar... CRIMINALUL s-a ÎNDRĂGOSTIT de VICTIMĂ... nu ca as fi eu victima, dar chiar sunt... Nu prea are logica... Jin:și de acum iti voi spune "iubita"! Iubita? Suna destul de bine... "Iubita vino aici", "iubita, te iubesc!" deja îmi fac filme... Nao: iubita? Jin:da! Pana la urma ești iubita mea... Nao: și eu Iti voi spune... Criminalul... Jin:criminal? Nao:știu, ciudat, dar asa îți spuneam din prima zi... Asa ca înseamnă ceva pentru mine... Pov Jin Criminal? La asta nu ma asteptam! Fata asta e o ciudata, dar e ciudata mea... Jin:bine... Iubita și criminalul... Suna bine, presupun...
