Capitolul 44.

230 8 2
                                    


Alliah zambi larg cand isi vazu fiul superb intrand pe usa si sarindu-i direct in brate.

- Mami!

Induiosata pana la lacrimi isi stranse odorul cu putere la piept , inspirandu-i intens mirosul atat de cunoscut pe care il iubea ca o nebuna. Lumina ochilor ei. In prag , Kassia isi sterse lacrimile din coltul ochilor frenetic fiind extrem de emotionata de vederea fetei care ii era ca o fiica.

- Vai micuta mea ! Am venit intr-un suflet! Era sa fac infarct de ingrijorare cand am auzit ca ai facut un accident!

Kassia pasi cu pasi marunti spre ea , luand-o intr-o imbratisare materna in care se afla si Ianis. Alliah zambind timid ii raspunsese cu toata dainuirea pe care o avea , ignorand cearceaful ce se prelinsese de pe ea. Nu isi putea incapea de fericire ca in sfarsit putea sa isi stranga copilul pe care il adora la piept. Nu putea sa isi imagineze cat era de norocoasa ca avea in jur persoane care o iubeau atat de mult. Ianis o strangea cu putere de pijama fiind coplesit de emotii.

- Mami, mi-a fost asa de frica!

- Ooo , puiul meu drag si scump! Mama e langa tine orice ar fi!

Il saruta pe toata fata , provocandu-i lui Ianis un ras necontrolat , zbatandu-se fericit in bratele mamei lui.

Alecksei privea toata scena dintr-un colt zambind suav. Aceea avea sa fie familia lui si nimic pe lumea asta nu ii va dezbina. Isi incrucisa bratele la piept , sprijinindu-se de perete , ca apoi sa isi indoaie genunchiul sprijinindu-si si piciorul de perete. Un gand de vinovatie se instala in coltul mintii lui ca o iedera otravitoare. Din vina lui , Alliah putea fi grav ranita. Oftand , lasa privirea in pamant fara sa observe apropierea lina a femeii mai in varsta.

- Bine ca ai fost pe faza, altfel mi-as fi pierdut fiica si nu stiu ce m-as fi facut fara ea!

Kassia il lua in brate fara sa mai scoata un cuvant , transmitandu-i multumirea tacita. Nici un cuvant existent nu putea sa transpuna trairile ei.

Dupa ce fusese cocolosita de Kassia si pupacita toata de fiul ei, amandoi luandu-si la revedere parca trasi de caini, plecara tristi. Acum ramanand doar ea cu doctorul ei favorit.

- Si cat ai de gand sa ma tii aici? Doctore?

Ochii ii licareau de amuzament si totodata de frustrare , strangand cearceaful in pumni cu putere.

- Nu iti place? E un loc frumos...

- Plin cu verdeata si cu pasari. Lasa asta, Alecksei! Asa se spune si de lumea cealalta, momentan nevrand sa ma aflu acolo!

- Oricum esti obisnuita...Ridica din umeri nonsalant incercand sa se tina tare pe pozitie , adoptand mina lui de doctor tiran. Plus ca in sfarsit am sansa sa fii doar sub ochii mei!

- Lasa vrajeala! Sunt satula de locul asta pana peste cap!

Bosumflata se lasa sprijinita de spatarul patului urmarindu-l ursuza . Isi incrucisa bratele la piept tafnoasa , gata sa il infrunte ca un soldat pe campul de razboi pentru ca cel mai mult ura pozitia de pacient.

- Ador sa am grija de tine my lady! Plus ca asa o sa pot sa il pun la punct si pe pricajitul care te-ar manca doar din priviri!

Isi trecu mana prin par iritat, nu ii placea deloc sa fie gelos . Considera ca gelozia reprezinta o bestie ce iti musca cu nesat din suflet dar pe cealalta parte ,nu o putea tine sub control cand vedea ca chiar sub nasul lui acel imbecil isi arata interesul fata de ceea ce ii apartinea. Incerca pe cat posibil sa nu ii arate ceea ce era evident , astfel se indrepta galant spre ea . Cand ajunsese in dreptul patului ei , se apleca usor , parca atatand-o , la nivelul ei. Zambind strengareste , trecu degetul aratator peste buza ei de jos , jucaus ca apoi sa o acapareze intr-un sarut coplesitor. Baga mana in parul ei lung , atat de matasos ca matasea , lasandu-si greutatea in mana ce si-o lasa pe langa corpul ei , infipta in saltea. O saruta cu o pofta feroce , inghitind fiecare geamat ca o fiara flamanda. Ii mangaia gatul subtire cu toata iubirea de care dispunea, gandindu-se cat de norocos putea fi ca o avea.

Inima de cardiologUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum