Cosmarul...(part. 1)

139 10 4
                                    

M-am trezit nu stiam de ce dar,nu mai aveam bandajul,eram foarte scunda,wow,sunt la pizzerie,pe canapeaua din office,m-am ridicat si m-am dus in sala de spectacol,wow,eram incantata,muzica,copii pizza,huh...avea un miros,puufff...mirosea ca niste sosete murdare.Eram in fața corabiei piratilor,Foxy era acolo,el avea numarul,am incercat sa ma urc pe scena,dar un tip cu uniforma ca a mea a venit in spatele meu:
-Ummmm...fetițo,date jos de pa scena,e periculos.Dar nu cred ca vorbea cu mine,nu puteam sa ma urc,si o fata era langa mine,ea reusea,norocoasa.Dar gandurile mi-au fost intrerupte de un tipat ce se auzea in toata sala,fața fetei era in gura lui Foxy.Dupa toate mamele si-au luat copiii si au plecat,era sange peste tot,in fața am vazut doar negru

-Bella,scoalate,trebuie sa mananci

-Nu,nu fa asta!

-Cine sa nu faca ce?intreaba mama chicotind

-Huh,nimic,a,a fost doar un cosmar,nimic important,deci ce mancam?

-Ti-am facut pui,vino

-Inde-i piticot?

-A plecat,a venit dupa el.

-Bine,mai mult pentru noi,muhaha.Am mimat un ras malefic si am mancat,mmmm...delicios.Dupa m-am dus in camera si am auzit telefonul,era Jenn.

-Salut,Jenn

-Salut,Bell

-Jenn e ok dar Bell e ciudat

-Bla,bla,deci,ai planuri,sti tu,pana mergi la servici?

-Nu,tu?

-Da,o sa merg in oras cu Bella

-Da,da,unde ne vedem?

-Sunt in fața casei tale.Spune ea chicotind.Mi-am luat tenisi si am plecat,am ignorar faptul ca o mana e stoarsa si una gaurita,si am plecat

-Heei...deci unde mergem,intreb eu,de parca abea ne-am cunoscut

-Da,nu am idee,hai sa ne plimbam.Dupa am si plecat după care am ajuns langa strada,partenerului meu.

-Fiiuuu...ce miros

-Da,aici sta colegul meu.Spun eu facand ghilimele

-De ce ai pus ghilimele la cuvantul coleg?intreaba ridicand o spranceana

-Dam...sa mergem,hai,hai!ridic eu vocea,in timp ce o imping de langa strada aia mizera

-Ce e,ce e?
-Cred ca l-am vazut pe colegul meu iesind din casa,mergi!

-De ce,ți-e frica ca as putea s-al cunosc?sigur imi face in ciuda,nimeni nu vrea sa il cunoasca pe viotel regele culorii.

-Da!e un ciudat violet!

-Violet?
-Da,violet,mai bine,hai sa mergem acasa,ma doare mana,trebuie sa plecam,haideee!

-Ok,ok...spune ea dupa care o luam la fuga.Am fugit pana la casa ei,nu era nimeni.

-Iți trebuie ceva?

-Nu,dar,tu m-ai impins pana aici.
-Am gresit.Spun eu afisand cel mai tamp zambet.

-Am o idee.Spune ea zambind malefic

-Cee?...intreb eu in timp ce faceam ca ea

-Nu am vazut unde lucrezi.Dupa ce a spus lucrezi am impietrit

-Da,si nici nu o sa-l vezi,hei,tu esti acasa,paa!

-Pa.Spune dupa care intra in casa.Dupa ce m-a indreptam spre casa cautam numarul lui Fritz in telefon,era ultimul din agenda

-Alo?
-Alo,Fritz?

-Da,cine e?
-Polițiaaa...dupa ce i-am spus m-a recunoscut

-Aaaa...Belissimo
-Taci din gura,heei...poți veni sa vorbim?

-Da,sigur,unde ne vedem?
-La cafenea,aia,de langa mall.

-Ok,acum vin
-Ok te astept.Dupa am inchis,de cand nu l-am mai vazut,de cand eram la...facultate?nu conteaza,m-am imbracat cu hainele preferate si m-am dus,nu cred ca a ajuns

-Nu cred,Bella?

-In persoana,dacand nu te-am mai vazut.

-Dam,mie imi spui,deci pentru ce m-ai chemat?
-Is sti pe tipul ala,Vincent?

-Da,is sti?
-Nuuu...acum l-am inventat.Spun eu sarcastica

-Cei cu el?
-Pai,am avut un mic cosmar,a facut,cumva,vreo...crima?Nu a spus nimic un timp

-Ha,haha.Ce intrebi asa ceva,ai innebunit?Spuse el dupa care pleca rapid
Scuze,mai am o gramada de scris deci o sa o fac in doua parti,nu vreau sa fie o tona de pagini

o saptamana de groaza,(FNAF 1)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum