14. înapoi la viața reală

221 18 6
                                    

George se trezise, camera de spital în care era se umpluse de doctori, care plângeau de fericire și spuneau "insfarsit am salvat pe cineva" și chestii de genul, dar pe George îl frământa faptul că a pierdut totul, adică prietenii din vis care nu ii poate numii prieteni. Dar George mereu avea în cap imaginea acelui băiat, a lui Clay..

Peste câteva minute prietenii lui, Karl și Nick intrară în camera ca uraganul, camera era înțesată de oamenii, pe George îl durea capul și se simțea rău, dar stătea plictisit și număra oamenii din camera, erau 27...27 de oameni se bucurau că el și-a revenit...dar George încă nu înțelegea ce a pățit.

Karl: GEORGEEE

Nick: DAAAA, ȚI-AI REVENIT, NE-A FOST DOR DE TINE

Karl: AVEM SA ITI POVESTIM OGRĂMADĂ

doctorul: ușor, sau o sa vă scot afară

Karl: da, ne cerem scuze

George: ce s-a întâmplat?

Karl: ai fost in comă...

George: cât...cat timp?

Nick: 4 luni...

George: CE?

Karl: da, 4 luni ai stat pe un pat cu ochii închiși, practic ai dormit 4 luni, un somn luuuuung de tot :)

George: prieteni, va iubesc

Karl și Nick: și noi te iubim :))

*Îmbrățișare de grup, una lumgaaa te tooot*

George, in timp ce își îmbrățișa prietenii, avea impresia că vede in colțul camerei, imaginea lui Clay, dar nu era sigur, plus că era prea derutat încât să se mai concentreze

Doctorul: bine copii, e timpul sa plecați, mâine va putea și pacientul sa părăsească spitalul, dar va rog sa mă așteptați afară

George: paaa

Karl: paa, venim mâine după tine

Nick: paaa

In afara salonului lui George*

Karl: spuneați sa va așteptăm

Doctorul: da...nu știu cum să vă spun, pacientul are acum un fel de boala, va fi foarte sensibil, va rog sa nu strigați la el, și să nu îl stresați, sa stea liniștit o vreme, și încercați să îl feriți de zgomote, și...va leșina des, dar nu e un risc, doar să aveți grijă, și să ia în fiecare zi câte o pilulă până se termină cutia

Doctorul le dădu o cutie de medicamente

Nick: bine, va mulțumim

Doctorul: și eu va mulțumesc, la revedere

Karl: o zi bună

*Skip time*

Karl și Nick erau acasă

Karl: ce ne facem acum?

Nick: pai ce facem, ne lăsăm duși de soartă

Karl: vai Nick :)

Nick se apropiase de Karl, se uită adânc în ochii lui frumoși, și îi dădu un sărut, iar Karl îl sărută înapoi

Karl rupse sărutul și îi spuse lui Nick: ai niște buze așa moi și dulci...

Apoi Karl îl sărută înapoi

După câteva minute de săruturi fierbinți, Karl și Nick se puseră in pat și adormiră, unul în brațele celuilalt :)

*Înapoi la George

George nu putea să doarmă, se uită la ceas, era ora 2:00 noaptea, dar nu îi era somn absolut deloc, se uita pe pereți, dar avea norocul că avea patul langa geam, iar chiar vizavi de geamul lui era un magazin deschis non-stop, unde mai vedea oameni, unii ieșeau din magazin cu un pachet de țigări, alți mergeau strâmb cu câte o sticla de bere in mână, mai erau și doamne cochete care spărgeau semințe între dinți și aruncau cojile pe jos, erau tot felul de oameni

Toată noaptea George visa cu ochii deschiși la sărutul dintre el și Clay, mereu când se gândea la asta avea un nod in stomac, spera nespus de mult măcar să îl mai vadă o dată, dar niciodată nu știi ce îți rezervă viitorul :)

George se uită din nou la ceas, era ora 6:00, se gândi cum trecu așa repede timpul, afară era încă noapte, căci era începutul toamnei, credea George, pentru că ultima dată când își amintea că pusese piciorul în lumea reală era primăvara, era ciudat felul în care el a explorat atâtea lucruri și locuri, și nu a durat parca nici măcar o zi, dar uite că au trecut patru luni

George vroia sa le spună prietenilor despre lucrurile prin care trecuse, dar era sigur că vor rade de el

George căzuse în gânduri, iar când se uită din nou la ceas era ora 2:00 din nou...hmmm, ce ciudat, dar când se uită în jur, George era din nou în camera unde avea o grămadă de amintiri plăcute cu Clay...

____________________

Aici capitol nou, mă bucur enorm de mult când mă ajutați cu idei și păreri, vă mulțumesc enorm de mult!! Daca ceva nu vi se pare ok la poveste, sau doriți să povestim mai mult, mă găsiți pe Instagram sub numele de arianaprigoana
Apropo, de acum voi pune la începutul capitolelor melodii care îmi plac mie😩💦🙏
Enjoy 💙💚



Grădina secretă/💙 dnf in română 💚Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum