Last first kiss (In colaborare cu DirtyMindxD)

One direction

              Niall se plimba alene pe strazile prafuite ale orasului. Statea cu mainile in buzunarele gecii, cu capul in jos. Pletele blonde cu noante de cafeniu mai inchis ii cadeau valuri in fata lui. Dadea cu tenisii in toate pietrele pe care le gasea pe acea cararuta ce ducea spre parculetul in care obisnuia sa se joace cu Hayden atunci cand erau mici.

-Niall, hai sa ne jucam de-a printesa si printul! Iar tu vei fii printul meu! zise Hayden apropiindu-se de baiat, punandu-I manutele pe umeri. Doresti sa-mi fii print?

                -Incantat, phintesa Hayden! Dah, din nefehicire, v-am piehdut poneiul. Acesta a fugit sphe celalalt hegat, spuse el amuzant caci era rarait.

                -Niall, te rog frumos sa vorbesti ca un adevarat print. Nu inteleg ceea ce spui.

                -Dah…

                -Dar! Nu cu ,,h’’ cu ,,r’’!

                -Nu pot, Hayden! E gheu!

                Hayden se apropie de baiat, ii lua fata intre palmele ei si-l saruta copilaros pe gura. Niall isi tinea mainile pe langa corp. Buzele lui Hayden erau lipite de ale lui, iar el clipea de mai multe ori, uitandu-se in jos la ea.

                -Niall, acum haide, spune ,,printesa’’ sa vedem daca mai esti rarait! spuse fata asezandu-se pe o banca in fata lui.

                -Hayden, nu voi putea! E complicat sa zic ,,printesa'’!

                -Ai spus!! tipa ea, imbratisanu-l cat putu ea de tare. Nu mai esti rarait, Niall!

Undeva in spatele unor tufisuri inalte, uitate, se afla banca copilariei lui. Se duse la ea. Banca nu mai era in momentele sale de glorie insa era buna daca vroiai sa te sprijini de ceva pentru a te gandi.

Maine, imediat dupa ce se termina scoala, o voi duce pe Hayden aici si ii voi spune ce simt, gandi el. Da, asa o sa fac! zise si se ridica de acolo, ducandu-se acasa.

        

              In acelasi timp, acasa la Hayden, Taylor le povestea fetelor ce se intamplase cu Zack. Cum se ia de ea inca de cand a inceput clasa a noua, cum inventase chestii pentru a o pune intr-o lumina proasta si cum s-a ajuns la deznodamantul final; iesirea de astazi din clasa.

De dimineata, Zack se duce la banca lui Taylor, spunandu-i ca aceea este banca lui. Ea riposte iar dupa cateva replici grele, venise diriginta lor. Toata ora, Zack era cu ochii atintiti spre Tay iar ea nici nu vroia sa-si intoarca privirea. Se gandea cu groaza la pauzele ce aveau sa vina, iar cand soneria anunta inceputul primei pauze, toti plecara, lasandu-I pe ei doi singuri. El incepuse sa o faca in toate felurile, incriinand-o de lucruri ce nu ar putea fi capabila si iar au napadit-o lacrimile.

-Taylor, nu mai plange, te rog! zise Miley imbratisand-o pe frumoasa blonda.  Noi stim ca nu ai facut nimic. Nu ai cum sa faci.

-Tocmai asta e ideea! Sa ia naiba tot ce s-a intaplat cu Zack, da? Plang tocmai pentru ca nu am fost in stare sa fac ceva. Sunt prea fata. Nu vreau sa fiu ca voi. Vreau sa fiu ca… Zayn!

-Zayn? intreba Emily.

-De ce tocmai el? intreba si Hayden.

-El este tare, independent si rebel. Tuturor le este frica de el si nu are nevoie de nimeni care sa-i ia apararea. Vreau si eu! tipa Taylor.