Sfârșitul lumii și o lume nouă

"Vreau să mor"

Eli devenea tot mai obosită psihic . Plângea în fiecare noapte.
Maya o ignora total , ea consideră că Eli nu a fost o prietenă adevărată din moment ce a putut vorbi așa despre iubitul ei . Emma o saluta și atât . Tara încă era dispărută,la fel și familia ei .
"De ce mi se întâmplă toate astea ? De ce fix acum ? Parcă universul are de gând să mă distrugă . Oare Jake a spus cuiva că îmi plac fetele ? Cum l-am putut lăsa să mă atingă atât ? Scârbos !"
-De ce nu mănânci ? Ți-am pus mâncare în farfurie să mănânci ,nu sa te joci în ea . Ai timp să stai pe gânduri la noapte ,nu la masă.
-Nu poți să mă întrebi cum mă simt sau ce am  ,mama ?
-Vorbim despre asta în fiecare zi . Chiar crezi că nu știu ? Am înțeles ,dar gata . Tara probabil este ocupată cu facultatea și oricum o sa îți faci și alți prieteni .
-Dar eu îmi vreau prietenii înapoi,nu unii noi ! Spune Eli și împinge mâncarea .
Se ridică de pe scaun și dă să plece spre camera ei .
-Eli , nu știu ce e în capul tău . Deja întreci limita . În 5 minute să cobori ,pleci la liceu cu mașina .
Fata se uită nervoasa și urcă scările pășind tare și rapid .
-Marcus , încearcă să vorbești cu ea .
-De ce trebuie să mă băgați și pe mine ? E fata voastră ! Nu mă băgați pe mine la mijloc . Spune în timp ce se ridica și el de la masă supărat .
-Vezi draga ce se întâmplă dacă le dai prea multa libertate? Spune domnul Ivanov .
Eli se uita pe geam cu căștile în urechi să nu vorbească nimeni cu ea . Privea drumul pe care mergea în fiecare zi cu Tara . Își amintea cum povesteau până ajungeau , cum Tara dansa cu ea când începea ploaia , făceau poze și clipuri . Își amintea cum Tara o privea în ochi ,cum zâmbea pe furiș când ea se prostea , cum o îmbrățișa strâns când era supărată . Acum chiar avea nevoie de îmbrățișarea ei .
Vremea de afara era groaznică . Vântul era așa puternic că abia mergea .
-Eli , stai puțin cu picioarele pe pământ . O sa vezi că totul este bine . Abia mănânci și uneori te aud cum trântești lucrurile prin cameră .
-E ușor să vorbești ,nu tu ți-ai pierdut prietenii ! Nu te băga aiurea în viața mea . Doar lasă-mă , chiar nu am chef de tine .
-Ești atât de proastă ! Adică eu mă comport frumos cu tine ,am stat cu tine când te simțeai rău și tu faci pe fata rea ? Tara a fost și prietena mea ,ok ? Nu poți sta 2 secunde cu picioarele pe pământ. Nici nu știu cum a stat Tara cu tine atât . Spune Marcus și după pleacă nervos.
"Toți au ceva cu mine . Ei nu înțeleg nimic ! "
Și profesorii au observat schimbarea ei ,nu era la fel . Înainte era plină de energie și vorbea cu toată lumea din clasa , uneori chiar și pe profesori îi ținea de vorba ,și acum nici nu se mișca din banca . Stătea cu gluga pe cap și căștile în urechi toată ziua .
Seara acasă a refuzat iar să mănânce și a stat doar în camera ei .
Un tricou pe jos , niste perechi de pantaloni prin par , șosetele pe birou ,un hanorac sub pat , toate hainele erau împrăștiate . Pe podea , în colțul camerei stătea albumul primit de la Tara cu majoritatea pozelor rupte sau mâzgălite de Eli .  Nici patul nu arată prea bine . Ea stătea pe scaunul de la birou privind pe geam copacii care erau gata să iasă din rădăcini .
-Tara , ți-am adus mâncare ,pot sa intru ?
-Nu-mi este foame ,poți să pleci .
-Hai sa vorbim . Spune doamna Ivanov.
Răspunsul a fost o tăcere . Eli nu a spus nimic și nu s-a mișcat de pe scaun cu speranța că o să plece .
Degeaba ,ușa se deschide încet .
-Nu ți-am spus sa intri ! Nu-mi este foame ,te rog să mă lași !
-Ce e în camera ta Eli? Ce înseamnă prostia asta ? Ți se pare că ai fost prea răsfățată? Vreau sa strângi tot imediat . Dramatizezi prea mult ! Deja ne-am saturat toți .
-Și voi o să plecați acum că v-ați săturat? Plecați, plecați toți !
-Ce comportament .... Zici că ai crescut pe strada , nu că te-am crescut noi  . Copil răsfățat ! Spune doamna Ivanov și țipă .
-Stai și te plângi toată ziua . Ce o să faci cu viața ta mai departe? Ai de gând să plângi până mori ? Deja au început profesorii să mă sune că nu înveți nimic ,nu îți faci nicio tema . Pai ce înseamnă asta mă ?
-Te rog frumos sa mă lași ,acum !
-Fă mai repede curat aici până nu mă enervez cum trebuie! Spune doamna Ivanov in timp ce trântește ușa .
Eli se apleacă spre jurnal și scrie pe următoarea pagină .
"Ce faci Tara ? Nu-mi dau seama daca ești ocupată cu universitatea, ai pățit ceva rău sau poate nu mă suportai ... După ce Marcus a spus că nu înțelege cum stăteai cu mine ,acum stau pe gânduri . Poate ție îți plăcea doar atenția și nu îți dădeai seama de asta ,dar acum că suntem departe poate ai realizat că meritai ceva mai bun .
Încep să cred că nu sunt destul de buna pentru nimeni .
Nu sunt o colega buna ,nu sunt o sora buna ,nu sunt un copil bun și nici o prietena buna . Oare chiar așa e ,sau oamenii mi-au băgat doar prostii in cap ?
Tara ,speram să mă ajuți așa cum faci mereu . Scriu aici ca sa mă descarc ,dar doar plâng mai tare când știu că nu ești aici să-mi ștergi lacrimile .
Să trec peste sau sa te caut ? Ce o să fac acum Tara ?
Ți-a fost așa ușor să pleci și să-mi lași niște cadouri . Ai spus că o să ai grijă de mine și uite totuși că nu o faci ... Îmi spuneai sa te sun că o să răspunzi și totuși nu o faci ... 
Simt că norii sunt și ei la fel de triști . Și ei plâng de câteva zile încontinuu . Oare cine le-a frânt inima și lor ?
Durerea asta de cap mă face să merg tot mai greu , abia îmi țin echilibrul . Simt că o să leșin sau poate că o să mor .
Daca stau bine să mă gândesc vreau sa mor .... Poate e mai bine sa mor . "
Se întinde pe jos și plânge .