Cinci nopți la Freddy's

I

"Bună dimineața, Fulvia! Știi ce zi este astăzi?" îmi spuse Margaret, asistenta centrului de copii părăsiți în care locuiesc de aproximativ 8 ani.

Am deschis ochii și m-am strâmbat la ea. Știam că e ziua mea. Știam că împlinesc 18 ani, dar simțeam teama în suflet... la 18 ani, orfanii au la dispoziție o lună să-și găsească o slujbă, să câștige bani și să se mute din centru. Ideea că plec în sfârșit de aici nu mă înspăimântă atât de tare ca faptul că el o să mă găsească... Eu și tatăl meu vitreg nu avem relații tocmai bune. Când aveam 9 ani părinții mei au fost găsiți spânzurați, iar fratele meu a fost măcelărit. Eu am fugit atunci de acasă, am rătăcit un an pe străzi până când m-a găsit el. L-am ajutat să își facă o reputație bună, apoi m-a părăsit pe străzi. M-a împins odată în fața mașinii, am ajuns la spital iar el îmi scotea perfuziile și îmi făcea rău. Își dorea să mor. Cum nu aveam pe nimeni, m-au trimis aici,la centru, unde mi-a fost asigurată o masă, un pat, un cămin călduros. Cred că v-am plictisit cu povestea mea ciudată de viață. Revenind. Chiar în momentul acesta intră și directoarea centrului în camera mea.

"Fulvia stii că astăzi ai împlinit 18 ani" mulțumesc că mi-ai reamintit, tanti. "și ai doar o lună să îți găsești un loc de muncă și să îți cumperi o casă a ta. Uite o sumă de bani din partea centrului. Știu că sunt destul de mulți, dar pentru faptul că tu ai ajutat asistentele cu treaba, ți-am mărit suma 'de ajutor' ".

Îmi înmână un plic în care se aflau 650 de lire și un ziar pentru a mă uita peste locurile de muncă. Avantajul financiar îmi surâdea, deoarece puteam să-mi găsesc un serviciu uşor. Am luat un marker și am încercuit slujbe precum 'vânzătoare, 80 lire pe săptămână' , 'îngrijitoare, 75 lire pe săptămână'. Dar un post mi-a atras atenția. Freddy Fazbear Pizza căuta un paznic pe timp de noapte, de la ora 12:00 la 6:00 și plăteau 60 de lire pe zi. Hm. 300 de lire pe săptămână sunt ceva! Am sunat imediat, mai ales că aici mă ducea tata când aveam 7 ani. Mie îmi plăcea foarte mult de Chica.

"B-bună ziua.. F-freddy's?" m-am bâlbâit eu.

"Presupun că ai sunat să te angajezi, sau îți bați joc?" îmi răspunde iritat un tip cu o voce impunătoare.

"Mă numesc Fulvia Michels și am sunat ca să mă angajez. Am văzut postul în ziar și aș fi încântată să lucrez într-un loc ca restaurantul dumneavoastră ."

"Să sperăm că pe tine nu te vom pierde."

"Poftim?" spun eu șocată.

"Ămm" se bâlbâi tipul. "Mă refeream că majoritatea angajaților au demisionat și ămm. Nu contează asta. Începi de luni. Uniforma ta va fi trimisă în câteva ore la tine. spune-mi adresa. Discutăm mai multe în fața localului, Flavia."

"Fulvia, domnule." i-am dat adresa centrului apoi un zâmbet mi-a apărut pe față.

"Mă rog. La revedere."
Ce tip ciudat. Oricum. Am obținut o slujbă! Ceva bun pe ziua de astăzi. Mâine este luni, așa că m-am hotărât ca azi să mai ajut puțin asistentele și să îmi aștept noua uniformă. Când am terminat de curățat tot centrul, m-am pus în pat obosită.

Mă întorceam pe absolut toate părțile. Îmi amintesc că în acel restaurant obişnuiam să merg cu tatăl meu şi chiar mă distram acolo, dar ceva îmi scăpa... Un lucru era în neregulă cu acel local şi trebuia să aflu ce. Nu sunt speriată că în curând o să fiu pe cont propriu, dar nu sunt nici foarte pregătită. Londra este un oraş destul de mare şi mi se poate întâmpla orice. Gândurile mele au fost întrerupte de către cea mai bună prietenă a mea, Selena.

"La mulți ani, sărbătorito!" se auzi vocea caldă a persoanei de la celălalt capăt al firului.

"Hei, Sel. Mi-am găsit un loc de muncă."

"Dumnezeule, Fulv, ştii că poți veni să locuieşti cu mine. Nu trebuie să faci asta."

"Mulțumesc, eşti o prietenă bună, dar chiar nu vreau să stau pe capul tău."

"Dacă mai spui o singură dată asta, capul tău va fi unde-ți stau picioarele. Ştii bine că sunt mereu aici pentru tine."

"Calmează-te, criminalo. Ştii restaurantul ăla, Freddy's Fazbear Pizza?"

"Te rog nu-mi spune că vei lucra acolo."

"Ce-i greşit cu asta?"

"Vin imediat la tine, Fulv. Nu te culca."

Mi-a închis telefonul în nas. Tipic ție, Sel! În 20 de minute a sărit în camera mea ținând laptopul ei în brațe.

"După ce vezi asta, nu o să mai vrei să lucrezi acolo."

Selena şi-a deschis laptopul şi a dat play la un videoclip.

"Tati, tati, uite! Fetița aceea se urcă pe scenă!" spuse o micuță cu ochi negri și păr blond care semăna identic cu mine când eram mică.

"Zâmbeşte la cameră, prințeso." spuse o voce matură din spatele camerei.

"Off bine, șefule!" zise fetița râzând.

"Hei, fetițo. Dă-te jos de acolo." strigă paznicul la o fată de vreo 6 ani care se urcase pe scenă.

"Ce urât e ursul ăsta!" urla fetița către Foxy.

Brusc, toată lumea începu să țipe. Vulpea îi mușcă extrem de tare capul fetiței, și îi înghiți lobul frontal. Muri pe loc. Toți erau înspăimântați. Paznicul se apropie de Foxy și îi împingea capul pentru a-i da drumul fetei din prinsoarea în care vulpița, devenită brusc demonică, o ținea. Paznicul începu să plângă, iar Foxy se opri, luându-l pe acesta în brațe și cerându-și iertare, apoi dând cu piciorul în trupul firav ce zăcea pe jos. Paznicul plecă, după ce toată lumea fugi din local și încuie ușa.

"Freddy Fazbear Pizza va fi închis până când animatronii vor fi verificați" spuneau reporterii speriați din fața localului.

"Biata fată... dar uite, videoclipul a fost filmat în '87. Poate fi o făcătură."

"Nu e o făcătură de loc. Fata aia blondă seamănă perfect cu tine."

"Nu eram născută în anul ăla, dar ai foarte mare dreptate, Sel. Oricum, localul s-a schimbat. Ştii bine că a fost redeschis între timp şi au fost aduşi alți animatroni.."

"Eu nu cred că ar trebui să te angajezi acolo. Dar dacă o faci şi tu, mă iei şi pe mine. Nu trebuie să îmi dai bani. Vreau să mă asigur că nu-mi pierd prietena cea mai bună."

Am luat-o pe Selena în brațe apoi am mers la somn.

Mâine o să am o zi lungă.

Bine v-am regăsit.
Sper că nu v-am plictisit prea tare.
Da, cartea este editată
Şi mult mai bună ca prima oară(sper).