Sciitorul-Puterea Voinței

Capitolul ll

Mă trezesc brusc, un vis ciudat îmi tulbură somnul.
Ceasul arată ora 8:30, ce bine, la liceu trebuie să merg după amiază, așa că pot să mai lenevesc puțin în pat.

Da visul era tare ciudățel, era un înger care îmi spunea să continui să scriu ce începusem cu o zi în urmă, l-am întrebat cum se numește însă nu a vrut să-mi spună, mi-a zis doar că el este căpetenia îngerilor, acest răspuns a născut în mintea mea și mai multe întrebări.

Da se pare că am admiratorii extratereștrii, cine ar fi crezut! Mă amuz eu pe seama visului meu.

Astăzi este ziua cea mare voi cunoaște oameni noi, uni probabil îmi vor deveni prieteni iar alții doar simple cunoștințe.

De felul meu sunt o fire mai retrasă și nu mă pot împrieteni cu oricine îmi iese în cale, îmi aleg cu atenție prieteni, îi aleg pe cei de la care am ceva bun de învățat de la ei. La rândul meu și eu trebuie să mă străduiesc să fiu un prieten bun pentru ceilalți.

În compania unor persoane mă simt de parcă i-aș fi cunoscut dintotdeauna, însa in compania altor persoane mă simt aiurea de parcă nu aș vrea să le cunosc mai bine, îmi dau o stare, așa, negativă, pur și simplu nu mă simt bine în compania lor, nu știu să spun de ce dar cert este că nu îmi vor fi prieteni niciodată.

Mă duc la bucătărie să mănânc ceva repede, am poftă de ceva dulce, încălzesc un bol de lapte la microunde, caut cerealele preferate în dulapul de la bucătărie. Nu am chef să mănânc ceva mai serios.
Am o slăbiciune foarte mare pentru dulciuri. Le-aș putea înlocui oricând în defavoarea alimentelor de bază.

Mă reîntorc în camera mea și am o dilemă. Oare cu ce să mă îmbrac în prima zi de liceu, sper că nu ne vor forța să purtăm o salopetă plictisitoare de parcă toată școala am fi frați gemeni.

Îmi place foarte mult să mă îmbrac elegant, la patru ace, să fiu ca scos din cutie, să arăt impecabil.
Îmi lustruiesc pantofi cei noi cu catarame, efectiv îi ador, îmi calc pantaloni albaștri cu pătrațele colorate, apoi cămașa de un alb imaculat.Imi caut în dulap papionul roșu preferat, și voala m-am îmbrăcat.

Sunt mulțumit cum îmi stă, acum o altă dilemă, cum îmi aranjez frizura?
Gata știu, cred că țepi îmi va sta super bine.
Îmi dau jumate de sticlă de parfum pe mine și sunt pregătit să înfrut viața reală.

Am așa de multe emoții, cu cât ceasul se aproprie de ora de plecare, inima din piept îmi bate tot mai tare, gândurile pro și contra nu-mi dau pace, mă face într-una să stau ca pe acee, sper să scap viu din toată povestea asta.