Cap 1

3 2 0
                                    


      Ploua, ceva normal aici in Londra , simt ca m-am mutat in ocean. Am început sa urăsc ploaia și as vrea sa nu ma mai trezesc, dar iubesc prea mult gustul cafelei dimineața. Sunt și eu om pana la urma, chiar dacă ce fac nu este omenesc, cel puțin o parte din job.
      Oamenii ma știu după numele de cod ,,Oana" și sincer cred ca și eu tot după acel nume ma știu, oare câți ani au trecut de când  nu mi-am mai auzit numele adevărat. Eram sigur o copila, una cu o viața frumoasa, plină de râsete și zâmbete. Iar acum te uiți in trecut și te gândești, ce a mers greșit ? Bănuiesc ca totul de am ajuns sa omor oamenii pe bani seara iar ziua sa ii protejez.
      Doar ca, fiind un asasin recompensa este mult mai buna, iar eu sunt foarte profesionista,  de asta bănuiesc ca ma angajează pana și președinți, Împărați, doctori inclusiv oamenii din clasa medie. Dar nu omor pe ori și cine și clar este o munca care durează, trebuie sa fiu bine informata, nu omor oameni buni, numai criminali și monștrii. Iar următoarea mea victima este cineva din castel, informațiile despre el sunt putine așa ca decid ca e mai bine sa ma documentez eu înainte de a începe munca. Nu as face asta pentru oricine, dar prețul este unul atrăgător pe care cu greu îmi e sa îl refuz. Așa ca începe jobul meu de zii, bodyguard, și aici am experiența, am avut grija de mii de oameni, pe toți i-am protejat, in mare parte fiind directori de companii mari. Oare cum e sa protejez un print.
      Am ajuns in fata palatului, nu sunt vreun arhitect dar locul asta pare trist, este frumos, totul e frumos aici, de la copacii cu câteva frunze maronii pana la iarba încă verde a acestui loc. Este plin de geamuri imense și pare uriaș, o sa îmi fie greu sa îl găsesc, având in vedere ca am primit și putine infomartii despre cum arată, ,,tânăr in jur de 25 de ani, înalt, par negru, ochii maro, slab cu un tatuaj mare pe corp" . Dacă asta înseamnă ca trebuie sa dezbrac fiecare bărbat din castel, așa sa fie!
- Buna ziua! Sunteți doamna Xafir?
- Spune-mi Oana. De când pot începe?
- Eu sunt asistenta dumneavoastră, astăzi va voi arată castelul și camera unde veți dormii, la sfârșit este cina iar după printul ar trebuii sa fie liber, el va decide când o sa va primească!
-Am înțeles, de ce am nevoie de o asistenta?
-Puteți sa va comportați ca și cum nu sunt aici! Era tare greu sa fac asta, fata asta e frumoasa rău, poate e puțin mai pitica decât mine, dar de când am intrat in încăpere atenția mi-a fost asupra ei, la tocurile ei enervant de gălăgioase și la parul prins intr-o coada de cal. Ii sclipeau ochii ca de Emerald din vina luminii ce se reflecta pe fata angelica a ei.
-Nu am nevoie de o asistenta, dar am nevoie de cineva sa îmi arate zona. As prefera ca aceea persoana sa fie printul, pentru al cunoaște și pe el.
-Îmi pare rău dar printul nu este încă aici, este la un curs de pian iar programul lui nu ii permite sa vă vadă acum.
-Ești și asistenta lui?
-Una din ele da.
-Nu știu exact cum crezi ca eu îmi fac treaba, dar asta sigur nu va merge. Arată-mi camera mea iar de încolo ma descurc.
      Bruneta ma conduce spre o ușa uriașă și se oprește in fata ei bătând de 2 ori. Ușile de deschid iar lumina îmi intra direct in ochi orbindu-ma, al dracului ca sunt și înaltă, parca numai pe mine ma ținteaza. Intru in camera și ma uit prin jur,totul este uriaș, dublu fata de lucrurile pe care le am și mult prea multe decorațiuni.
-Aceasta este camera printului, ma gândeam sa o vedeți pentru a știi cum arată zona aceasta, camera ta este fix ușa din dreapta a lui, regele a discutat ca este mai bine sa fii aproape de el. Dau din cap aprobator și încep sa ma uit prin camera, locul asta este groaznic, lipsește viața din el, se simtă ca o camera de hotel nu ca, camera cuiva. Ies pentru ca simt ca ma sufoc și intru in cealaltă camera urmată de bruneta. Deschid ușa și locul asta pare mult mai frumos și mai simplu, am specificat ca simplitatea este ce îmi place mie și văd ca au respectat asta.
-Este foarte bine, am sa ma apuc de treaba, te rog sa îmi aduci o lista cu toți angajații și bagajele mele unde sunt ?
- Vor ajunge imediat, doamna Xafir, de ce aveți nevoie de lista cu angajații?
-De ce trebuie sa îți dau explicații? Ii răspund doar regelui deoarece el m-a angajat.
-Foarte bine am sa o aduc imediat, sunteți și dumneavoastră invitata la cina, regele vrea sa va cunoască.
-Nu am timp. Se uita uimita la mine parca imposibil ca cineva sa vorbească așa.
-Pardon?
-Ești scuzata, dacă regele vrea sa ma vadă ma poate chema in alt loc, nu la masa regală, sunt sigura ca înțelege. Poți iesii acum.
      Aceasta iesa uimita din camera iar peste câteva minute apare din nou cu documentele și o cafea. Sa trecem la treaba, ma fac comoda pe patul mare din mijlocul camerei și încep sa pun toți angajații pe categorii. Știu ca am venit aici pentru a omori pe cineva dar in același timp și pentru a proteja, trebuie sa îmi iau ambele joburi in serios. După ce i-am pus pe vârste încep sa ma uit la cei cu vârsta de 25 de ani dintre care doi au aceleași trăsături cu cele ale celui pe care trebuie sa îl omor,unu este servitor iar celălat asistentul regelui. Ma rog din tot sufletul sa fie servitorul, caci dacă va fii asistentul treaba o sa se îngreuneze. Aparent amândoi vor fi in seara asta la cina așa ca e mai bine sa merg și eu. Ies pe hol și ii spun unui angajat ca voi venii la cina iar acesta da din cap aprobator și își continua drumul.
     Ma uit prin garderoba pentru o rochie cât de cât decenta, al naibii de ce mi-am luat haine atât de indecente. Singura cât de cât inregula era o rochie lunga albastra cu o crăpătura pe picior ce avea gat și mâneci lungi. Parul blond mi-l las pe spate iar machiajul e unul simplu care îmi evidențiază ochii negrii. Arat decent singura problema este ca rochia e mulată in partea de sus și îmi scoate sânii mari in evidentă. Înainte de a iesii din camera îmi pun cuțitul de picior, căutând pistolul, trebuie sa fiu pregătită sa protejez printul. Dar unde dracu e arma, iar atunci totul se leagă. Când m-am dus in camera printului mi-am lăsat poșeta in baie, al dracului. Deșii ma uit la ceas iar acesta ar trebuii sa apăra peste o ora. Ies din camera încet si intru in camera printului in liniște. Ma apropii de baie si deschid ușa ușor căutând poșeta, este întuneric si nu găsesc sa aprind becul. Așa ca ma îndrept spre vitrina si încep sa pipăi zona.
-Sa îmi bag. Trântesc ceva pe jos si când ma aplec simt o mana pe spatele meu, o prin rapid si i-o pun persoanei la spate lipindu-l de perete.
-Au ! Pun mana pe perete si găsesc intrerupatorul aprinzandu-l , ma uit la trupul muschiulos al băiatului care se uita la mine, arată al naibii de bine,si al naibii de gol. Se uita spre mine confuz apoi pune un zâmbet scârbos pe fata.
- Cine ești? Intreb.
- Cred ca asta ar trebuii sa te intreb eu nu, ce cauți in camera mea?
-Ce ar fii sa pui prosopul ăla pe tine. Stai camera ta? Super Oana ai grija o sa rămâi fără job.
-De ce? Te uitai atât de mult la mine credeam ca o sa ma mănânci.
-Ar trebuii sa fiți printul, numele meu este Xanfir Oana, sunt cea care o sa va protejeze.
-Nu am nevoie de protecție.
-De asta te-am prins atât de bine încât nu te puteai misca? As spune ca fix de asta aveți nevoie. Zâmbesc amabil dar acesta pare puțin nervos, se aude o ușa deschisă și îl iau de mâna , lipindu-l de ușa și eu trupul meu de al lui. Sunt conștienta ca e gol și ud, trupul lui îmi uda rochia și pot sa îl simt pe piciorul meu, aproape atigandu-mi cuțitul. Ma dau puțin la dreapta dar proasta mișcare, acum el este fix între picioarele mele și de ce naiba este sculat.
-Printe ? Sunteți bine. Ma uit la el și da din cap aprobator.
-De ce ai intrat fără permisiunea mea? Ieși de îndată.
-Ma scuzați dar eu.
-Acum!
-Pardon. Acesta se scuze și iesa, felul in care a țipat la el m-a făcut sa tresar, nu ma așteptam la asta din partea lui, pare tantalau.
-Nu știam ca bodyguardul meu e atât de sexy, și nu știam ca ii place când oamenii tipa, îți pot simți sfârcurile pe abdomenul meu și caldura zonei tale. Ma fac imediata roșie și sunt mai mult decât surprinsă de vorbele lui.
-Nu am fost angajata pentru felul in care arat și credema corpul tău nu este nici pe aproape de idealul meu, cu tot respectul.
-Sunt sigur, ai fost angajata pentru experiența ta, idealul tău sunt bărbații grașii ?
-Bărbații care știu ce e limita, respectul și consimțământul. Nu m-am mutat in dreapta pentru a ma freca de tine,ci pentru e nu te rănii cu asta. Îmi ridic rochia și arat cuțitul, acesta zâmbește și se uita in ochii mei.
-Consimțământ ? Ți se pare ca te-am bruscat?
-Nu, dar felul in care vorbești cu mine și faptul ca încă ești gol. Se duce și își pune prosopul pe el.
-Am vorbit cu tine așa deoarece tu ești cea care m-a bruscat, dacă cineva ar trebuii sa învețe ce e ăla consimțământ, aceia ar trebuii sa fii chiar tu. Are putina dreptate, nu trebuia sa intru in camera la el dar in același timp ma tot calcă pe nervi, ies din camera puțin nervoasa și ma duc înapoi la mine pentru a ma usca.

Te voi protejaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum