Începutul

17 3 0
                                    

*prezent

Am crezut că e o aluzie, dar mi-am dat seama că eu îl plăceam... Nu-l mai simțeam ca un amic, eram îndrăgostită de el până peste cap..

*trecut

Lina, o fată nou mutată în Washington, timidă și rece, tocmai avea să-și schimbe viața radical, dar să o iau cu începutul.
Era vara anului 2010, toate bune și frumoase, Lina nu știa că avea să se mute din Washington, unde de-abia se mutase, dar își făcuse o grămadă de prieteni. Era clasa a lX-a pe atunci, era la liceu. Părinți ei erau divorțați de 10 ani, fata deja se obișnuise cu ideea asta, dar nu și că viața ei se poate schimba.
După o zi lungă de școală, merge acasă, unde o vede pe mama ei cu lacrimi în ochi.
- Mama, ce s-a întâmplat?? De ce plângi? -o întreabă Lina pe mama ei
-Draga mea, trebuie să ne mutăm, nu mai putem locui aici..
-Din nou??? Nici măcar un an nu a trecut..Cum rămâne cu prietenii mei? Cum rămâne cu viața mea?? Ce se va întâmpla??? -întrebări la care mama Linei nu putea răspunde

Mama Linei este o femeie super de treabă, singurul defect al ei, era că nu putea să-și petreacă timpul cu fiica sa.

-Mamaaa ce se va întâmpla??? -îi zice Lina speriată mamei sale
-Am vorbit cu mătușa ta, ne vom muta la ea până când vom găsi o casă sau măcar un apartament.
-Dar mamaa mătușa locuiește în New York!!! Vom pleca la New York???
-Da draga mea, așa este cel mai bine...
-Of mama, sper că măcar așa să se rezolve treburile. Când vom pleca?
-Mâine dimineață la ora 9..
-Pot merge să-mi iau la revedere de la prietenii mei? Te rog mama, și așa nu o săi mai văd...
-Da draga mea, poți merge. Ai grijă de tine!
-Bine mama, voi avea!

După cum am spus, Lina pleacă să-și ea la revedere de la prietenii săi, dar nu înainte ca mama ei să îi de-a un pupic pe frunte.

-Mamaaa am 15 ani!!!
-Tot copilul meu ești! -îi răspunse mama Linei cu acea liniște în voce

*ziua următoare

-Linaaa trezirea!! HAIDE SUSS!! Vei mai dormi azi!! -spune mama Linei strigând la ea
-Încă 5 minute mamaa, te rog mult!!
-Nici măcar o secundă, haideee vom întârzia!!
-Unde să întârziem?
-La aeroport!!
-Dar unde mergem? (Normal că Lina a uitat ce a vorbit ieri cu mama ei, deoarece așa îi stă în fire)

P.S. De acum voi vorbi la persoana l, nu are rost să vorbesc la persoana a lll-a.

-Mergem în New York, chiar ai uitat?
-Da mama, scuze, acum mă îmbrac...
-Bine!

Șirul destinuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum