26. Musafirii, partea a ll-a

796 37 26
                                    

                                                                          Antonia:

                          Stateam in bratele lui si pielea mea rece din cauza frigului se incalzea datorita pielii lui calda...era asa de bine, dar EL a rupt inbratisarea  punandu-si mainile pe bratele mele si indepartandu-ma de el pt a ma privi in ochi....il priveam si eu, dar clipeam foarte repede pt ca ochii mi se inundau din cauza lacrimilor....

-Antonia, ce s-a intamplat? (m-a intrebat foarte serios dar si ingrijorat)

-Nu....nu ma place! (in timp ce i-am raspuns la intrebare acesta a inchis usa)

-Cine nu te place? (m-a luat de umerii si m-a dus in sufragerie)

-Bunica lui Zayn....

-Totl v-a fi bine! (m-a imbratisat dinnou)

-Ba nu, Harry! Nu v-a fi....

-Shhh....linistestete si nu mai plange! (am simtit cum ma pupat pe umar)

                                                                      Harry:

                                         Si cand ma hotarasem sa nu ma mai gandesc la Antonia....nu pot....orice voi face nu voi potea....tocmai credeam ca v-a fi si ea fericita, dar....nu o pot lasa sa sufere. O tin in brate de aproape 10 minute,  teledonul imi vibra intr-una dar nu puteam sa raspund pt ca telefonul era pe masa si ea aproape ca adormise....nu voriam sa o scol.....dar vazand ca persoana care suna, insista....m-am miscat-o putin pe Antonia, intinzand-o pe canapea....dormea asa de frumos...Am luat  telefonul in mana si am vazut ca era Zayn...nu stiam daca sa raspund sau nu....cand sa apas pe buton pt a raspunde, vocea Antoniei ma oprit....

-Sa nu ii spui ca sunt aici! (m-am intors si ea era in spatele meu privindu-ma cu niste ochii dulci si inlacrimati)

-Nu-i spun! (i-am zambit)

                                -Alo       

                       -Alo, Harry, Antonia este la tine? (dupa vocea lui Zayn mi-am dat seama ca este panicat si nervos)

                             -Aaa, nu, nu este....(o priveam pe Antonia)

                             -Nu ma minti, nu? Pt ca imi este frica sa nu faca ceva....te rog, daca este langa tine dami-o la telefon, te rog! (vocea ii tremura si se abtinea cu greu sa nu planga)

                             -Nu...nu este la mine! (doar atat am reusit sa spun....Antonia auzea tot ce spunea Zayn, si o lacrima i s-a prelins pe obraz....)

                              -Bine....daca cumva aflii ceva, suna-ma...

                             -Asa voi faca....

                                Am inchis telefonul fara sa mai spun nimic....Antonia mi-a zambit, semn ca am facut bine....i-am spus de camera de la etaj care i-a apartinut surori mele pt a se odihni putin...am asteptat sa urce scarile si sa aud usa camerei inchizandu-se....imediat i-am trimis mesaj lui Zayn "Vino la mine, este aici!"....m-am dus in bucatarie sa fac o ceasca de ceai pt Antonia, si timpul a trecut foarte repede auzind batai in usa...m-am indreptat cu pasi repezi si am deschis usa....

Beginning Of The Storm // z.m Book 1. [NU CITITI!- IN EDITARE]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum