Familia CreepyPasta: Începutul coșmarului

Gândește-te la consecințe!

Era în jur de ora 3 noaptea. Din cerul întunecat ca smoala, mii de picături de apă cădeau pe pământul uscat și fără viață. Tunete și fulgere țineau ritmul furtunii, luminând întreg văzduhul.

Lăsând la o parte furtuna puternică, sunetele unor pași se aud prin pădure. La un moment dat Alice începe să vorbească.

- Dacă știam că v-a fi așa, nu mai ieșeam în noaptea asta la vânătoare! a zis ea nervoasă

- Poți să nu te mai plângi atât?! Chiar crezi că ne pasă?! a zis Clockwork iritată

- Te-a băgat cineva în seamă?! a întrebat Alice pe un ton rece

- Alice, nu începe iar! Pe bune?! a strigat Liu dintr-o dată

- Oh, mă lași?! De ce să tac? Cine ești tu să îmi spui ce să fac? a întrebat Alice nervoasă

- Tăceți dracului din gură! a strigat Jeff dintr-o dată

- Micuțul Jeffrey s-a supărat? a întrebat Alice pe un ton batjocoritor

Alice îl privește pe Jeff cum se uită la ea printre șuvițele de păr ude și slinoase. Avea o privire sumbră, acompaniată de niște ochi goi, lipsiți de orice fel de sentimente.

Alice face ochii mari de uimire în momentul în care se trezește trântită cu putere de un copac. În acel moment, Jeff i-a pus cuțitul la gât.

- Ce naiba te-a apucat!? Era doar o glumă! a strigat Alice nervoasă dar frica se simțea în vocea ei

- Nu îmi plac glumele! a strigat Jeff nervos și a început să apese cu lama cuțitului pe pielea lui Alice

Dintr-o dată, Jeff a simțit o mână pe umărul lui. Când își întoarce privirea spre acea persoană era nimeni altcineva decât Liu.

- Jeff, nu are rost să îți consumi energia pe o asemenea persoană. Calmează-te și hai să mergem. Nu mai avem mult până la conac. a zis Liu și la bătut ușor pe umăr

- Ai noroc că nu am chef să te omor! a zis Jeff privind-o cu scârbă pe Alice iar în secunda următoare își retrage cuțitul lingând sângele rămas pe lamă

Liu s-a uita câteva secunde după Jeff, observând cum se îndepărtează dar în momentul când el își întoarce privirea spre Alice, ea îl scuipă direct în față.

Privirea lui Liu se întunecă iar Alice își ia un aer de superioritate iar un zâmbet răutăcios îi apare pe față.

Dar dintr-o dată, zâmbetul acela a dispărut de pe fața ei în momentul când se trezește cu un pumn puternic în stomac. Simte cum i se taie respirația iar în secunda următoare cade jos din picioare și începe să tușească, ținându-se de stomac.

După câteva secunde își ridică privirea în sus și îl privește pe Liu cu ură, care el o privea la rândul lui cu scârbă și dispreț.

- Sully te salută. a zis Liu cu un zâmbet ciudat

- Mă piș pe Sully. a zis Alice zâmbind batjocoritor

Liu o ridică de pe jos, trântind-o de copac și îi i-a haina în pumni ridicând-o în sus.

- Ascultă la mine, târfă mică ce ești! Nu știu cât pot să îl controlez pe Sully încât să nu îmi i-a locul și să te ucidă! Deja a devenit foarte greu de controlat, având în vedere că în momentul de față este foarte nervos! Ar trebui să termini cu fazele astea, deoarece ne-am săturat de tine. Ești ce-a mai nefolositoare așa ca te putem ucide în orice moment. Slender nu v-a face nimic în privința asta deoarece nu îi pasă! Dar știi care este treaba? El a zis că nu avem voie să ne ucidem între noi atâta timp cât locuim în conacul lui. Dar te asigur că în ziua când vei părăsi conacul și te vei duce în morții mă-ti, fii conștientă că vei fi ucisă de unul dintre noi! Slender are nevoie de criminali buni, nu de o corcitură ca tine! Mă mir cum de încă te mai ține în conac la cât de inutilă ești, dar poate are motivele lui. a zis Liu nervos încercând să își păstreze calmul

- Aha, deci ai terminat? a întrebat Alice plictisită

La auzul acelor cuvinte, Liu nu se mai poate controla din cauza nervilor și îi dă un cap în gură și încă un pumn în stomac.

Alice cade din nou jos și începe să scuipe sânge iar Liu zâmbește satisfăcut și pleacă de lângă ea continuându-și drumul.

Alice își ridică privirea spre ceilalți cu gândul că unul dintre ei o v-a ajuta, dar observă că toți trec nepăsători pe lângă ea.

- Are cineva de gând să mă ridice ajute?! a strigat Alice nervoasă

- Nu! a zis Ben

- Haide Benny! Nu fii așa! a zis Alice

- Nu îmi mai spune așa! Și lasă-mă dracului în pace! a zis Ben cu ochii în ecranul telefonului

- Bă, ochelaristule! Ajută-mă tu! a strigat Alice către Toby

- Nu o ajuta Toby! Nu merită să ajuți asemenea persoane. a zis Jane

- Ha, ha! Foarte amuzant! Fă, ceas cu ochi, vino să mă ajuți! a zis Alice

- Când vei înceta să îmi mai spui așa, atunci poate te voi ajuta! a zis Clockwork pe un ton rece

- Bine, bine! Clockwork, ajută-mă naiba să mă ridic! a zis Alice nervoasă

- Nu. a zis Clockwork cu un zâmbet plictisit pe față

Alice observă că ei se îndepărtează din ce în ce mai mult așa că încearcă să se ridice de una singură chiar dacă durerea era insuportabilă.

Într-un final s-a ridicat de pe jos și cu pași mici ea și-a continuat drumul.

După câteva minute ajung în fața unui conac înalt, cu un aspect sinistru și vechi, de parcă ar fi gata să cadă în orice moment.

Jeff deschide ușa trântind-o iar după el intră și ceilalți. Pe un fotoliu din lemn masiv de nuc cu tapițerie din piele maronie, de lângă un șemineu, ședea o creatură înaltă, fără față, îmbrăcat într-un costum negru și cu o cravată roșie ca sângele. El citea o carte, în spatele lui fiind o mică bibliotecă. Numele lui era Slender Man. Posibil să fi auzit de el în unele legende urbane având în vedere că este foarte cunoscut și cel mai puternic din CreepyPasta, el fiind un demon foarte puternic. Ce-l puțin așa se spune.

Lăsând asta la o parte, toți ceilalți se duc în camerele lor să își schimbe hainele ude si murdare.

---------------------------------------------------------------------------------------

Momentan asta a fost tot. Sper ca v-a plăcut.