Vol. I Captiv în corpul unei femei!

Capitolul 1

Încăperile întunecoase, învăluite de ceața groasă a fumului de tigară, de vibrațiile muzicii bubuitoare, de luminile colorate care se învârteau în jurul tău, valurile de mirosuri exotice, dulci, florare, înțepătoare, combinate cu cel de transpitație, te puteau sufoca și îmbăta în același timp. Dacă umblai desculț puteai simți podeaua lipicioasă de la bauturile colorate vărsate în timp ce te reîntorceai la masa prietenilor tăi, după ce ai stat 30 de minute la coadă.

Probabil ăsta era în mare farmecul, era locul unde dacă sfarșeai să încurci toaletele nu era ceva greșit și nu ai fi fost prea judecat sau dacă cineva sfârșea să vomite pe tine ,nu ți-ar păsa. Probabil. Sau poate doar mie nu m-ar fi păsat, nu pentru că nu țin la cât de prezentabil arăt, nu țin, dar după ce nu mai ți socoteala la cât sau ce ai băut deja nu îți mai pasă sau ți se parea prea amuzant ca să îți mai pese.

Nu îmi amintesc ce caut sau de ce mă plimb dintr-un capăt în altul, eram cu Derek, asta știu, apoi a spus că, că. Ăsta era probabil cel mai logic gând al meu de până atunci.

Trebuie să îl găsesc pe Derek, doi proaspeți absolvenți ai dreptului, sărbătorind într-un club, un club care deja începea să prindă viață pentru că simțea cum se clatină sau poate doar capul meu a prins viață și încearcă să evadeze dintr-un corp infect, nu-l judec - nu aveam cum - doar mă cunoșteam. Trebuie să îl găsesc pe Derek și să ne cărăm de aici ,cât încă mai puteam umbla pe propriile picioare, și asta trebuia să o facem rapid.

Puteai confunda locul ușor cu un balci, țipete, rasete care mai de care mai molipsitoare, îmbulzeală, călcatul pe picioare și dansurile gen „ măcar îmi mișc corpul " sau „ nu știu ce fac dar toți se uită la mine ".

În colțul cel mai întunecos al clubului îl pot zări cu ușurință pe prietenul meu, era înconjurat de tipe, cea ce nu mă surprinde, dar cu cât mă apropiam mai mult de locul cu pricina, observam mai mult faptul că fetele erau nervoase, ceea ce, din nou, nu mă surprindea. Avea un dar în a o căuta cu lumânarea, și o căuta des, de parcă crescuse în peșteri și nu vedea prea des lumină.

M-am strecurat ușor pe lângă trupurile micuțe ale fetelor care îmi înconjurau prietenul, cerându-mi scuze din când în când pentru a putea ajunge la Derek.

― Te deranjează adevarul, ce greșesc? Odată ce vă deschideți picioarele puteți avea totul, pe lângă noi, care trebuie să muncim, să ne zbatem și să vă mai suportăm și toanele. Nu-i așa Max, spune tu că nu am dreptate.
Nu prinsesem tot șirul conversației, dar chiar și în starea mea ,puteam simți tensiunea din aer, fetele aveau fețele aprinse, roși chiar, cel mai probabil de la nervi . Iar prietenul meu deja începea să bălească, deloc atractiv, dar ăsta era adevarul.

― Da, sigur, cum spui tu. Să mergem.

Începusem să trag de prietenul meu, încercând să îl scot înainte să și-o ia, nu pentru ca nu m-ar amuza, m-ar amuza, doar că țin la viitoarea sa soție ,care sunt sigur că o să vrea copii cu derbedeul ăsta.

Bruneta creață, îmbrăcată în rochia de un roșu sângeriu mulată, care îi scotea în evidență rotunjimile subtile, cu pielea albă și palidă care îi accentuau și scoteau în evidență rochia, îți fura ochii, putea sucii toate gâturile tuturor din încăpere, păruse ceea mai neafectată de ceea ce spusese Derek, până să deschid și eu gura.

Ei bine atunci nebunie, sa vezi un grup de puicute transformate în cocoși nebuni după ce le-ai dat să mănânce grâu fiert e ceva, au început toate sa se înroșească la față, care mai de care mai nervoasă , vorbeau toate în același timp, unele peste altele, nici nu puteai sa mai înțelegi ce spunea fiecare, ba puteai, dar așa ar putea fi descris cel mai perfect gălăgia .