Iubirea înseamnă să îl privești în ochi, să îi înțelegi durerea și supărarea sau să îi vezi bucuria cu care te privește Să te bucuri alături de el și să plângi alături de el. Să îl mângâi când e trist, să îl îmbrățișezi când simți că trebuie, să îi spui, ori de câte ori consideri tu că trebuie, că îl iubești așa cum e și că e tot ce ai nevoie. Poate nu tot timpu poți poate ești uneori adormită, ai nervi și nu ești într-o dispoziție suficient de romantică pentru a-i spune ce înseamnă pentru tine, dar dacă într-adevăr îl iubești vei realiza că ești în stare să îi spui ceea ce are nevoie să audă pentru că atunci când îi vei spune lui tot ce tu simți pentru el, când îi vei spune că-l iubești uneori, mai mult decât poate suporta inima ta, vei realiza că te descarci și tu și te vei simți mai împlinită după ce știi că el știe ce e în sufletul tău. Nu ai nevoie de bani, cadouri scumpe, dovezi de iubire, reputație și altele ca să realizezi care e persoana potrivită pentru tine. E suficient să îți zâmbească înainte să spui ce gândești pentru că el deja știe, e suficient să te îmbrățișeze când privirea ta nu e cu el, ci privești în gol. Vă certați din nimicuri, dar iubești certurile pentru că știi că iubirea voastră e mai puternică decât o oarecare ceartă, le iubești pentru că știi cât de dulce va fi împăcarea. Știi că nimeni nu ar putea face lucrurile atât de bine ca el, fiecare gest, pe care el nu îl observă ..inima ta o face, sunt acele mici gesturi sau cuvinte pe care le scapă fără să realizeze, iar ție . ție îți umple sufletul de bucurie, iar atunci se miră cum de ești așa fericită. Eu văd iubirea ca pe un sentiment sincer care e menit să scoată toată sensibilitatea, simplitatea, bunătatea, fericirea și iubirea care se ascund în tine, care s-au ascuns în timp datorită persoanelor care nu au știu să le scoată la suprafață Văd iubirea ca pe o provocare pentru a fi mai bun, pentru a face bine. Iubirea e capacitatea sufletului și a creierului de a te pune pe tine pe locul 2.
