Cosmin un copil maltrat!

Chapter 4: Campia Laurentiu!

                        Dupa drumul anevoios parcurs de catre Ciprian, in sfarsit a ajuns...la campia Laurentiu, locul unde insasi perspectiva sa despre lume se va schimba.

                        Aflat kam la 2 kilometri de cel mai apropiat sat, Ciprian se hotaraste sa urmeze drumul catre sat, sperand ca va da de civilizatie, si ca isi va putea reumple  geanta cu de ale guri.

                       Totusi pentru a ajunge la sat, avea sa treaga prin lanul de porumb care era impartit de catre carare.Merge zile si nopti, iar satul care parea la o ora distanta nu se mai apropia! In acest moment totul a devenit mai clar! Totul avea sens! Mersul nonstop a lui Ciprian, chiar daca nu se apropia de sat avea noima! IN final sa adeverit! Cei doi neuroni chiar erau plecati la Salonik in Grecia! Acesta nu si-a dat seama ca este blocat intr-o iluzie! Oricat ar fi mers nu reusea sa paraseasca lanul de porumb! Dupa mers nonstop, Ciprian este epuizat si cade la pamant, cazand cu nasul in cacat! Acesta devine depresiv, pierzandusi toate sperantele de a mai iesi din iluzie! Totusi imaginea lui Cosmin cu lebarul in mana ii ofera inca o speranta, strigand din rasputeri: "SUNT VEDETA!! SCOATE-MA DE AICI!"

                        Ca prin minune peisajul din jurul sau se schimba, ridicandu-se ca o copertina, totul revenise la normal, dar epuizat,a cesta nu se mai poate misca, find pe pasul de a lesina. Cu lacrimi in ochi si cu inca o flama care arde mocnind in ochi acesta se straduie sa nu adoarma. In zadar totusi.

                         Totul este negru pentru Ciprian, Acesta se afla intr-o lume fara sfarsit, de un negru cuprinzator, un negru care acopra si distruge orice raza de lumina. Aflat in void Ciprian isi pierde orice speranata crezand ca a murit, totusi dintr-o data poate vedea o lumina indepartata. Acesta fuge catre ia cu toate puterile pe care le mai are! Fuge si fuge si tot fuge ajungand intr-un final la singura lumina din acel void! Era un frigider din care ieseau raze de lumina! Ciprian coplesit de dorinta de a mai simti inca odata o raza de lumina atingadui pielea, deschide frigiderul! Ca prin minune in ea se afla o sticla de Buceaga de la insusi zeul Catalin! Catalin ia sticla din frigider si o da la sec intr-o fractiune de secunda! Parca se simtea mai bine, mai fericit. Acum el insusi emitea lumina prin sfarcurile sale! Doua raze de lumina puternice care puteau strabate acel void infinit intr-o secunda! Din dorinta de a iesi din acel void infinit Ciprian isi rupe sfarcurile pentru ca mai multa lumina sa fie eliberata, astfel distrugand voidul!

                          Ciprian se trezeste intr-un pat gigantic, nici o sansa ca acel pat sa fie al unui om normal. Nici nu era...Acela era patul Prietenului sau gigant Alecsa care era asezat pe un scaun la capatul patului! 

                  -                O te-ai trezit! zise alecsa, ce ma bucur! credeam ca nu o sa te mai trezesti vreodata 

                 -                   Si eu credeam la fel, zise Ciprian! totusi cum de am ajuns aici?

                 -                 Pai vezi tu...eu te-am adus, in timp ce ma indreptam catre casa te-am gasit lesinat pe mijlocul drumului..cum de-ai ajuns in acea ipostaza? il intreaba gigantul!

                            Ciprian isi petrece o mare parte din zi explicandui gigantul ce a facut de cand sa despartit de el in Padurea Gaozesti!

                 -                    Aaa, deci asa a fost...inteleg, totusi acel mos pare destul de suspicios, poate nu ar fi trebuit sa il scuipi.

                 -                      Da-l in pula mea de mortaciune umblatoare, ce crezi ca o sa faca? zise Ciprian ingamfat!

                 -                     Catre unde te indepti, Cipriane?

                 -                     Ma indrept catre inainte gigantule! zise Ciprian lamurindune ca cei 2 neuroni inca nu s-au intors de la Salonik.

                 -                     Prost esti Cipriane... semeni cu tactu ala betiv ordinar...Totusi eu iti sugerez sa te indrepti catre Sobolanul Laurentiu! el face legea peste aceste meleaguri.

                 -                      Atunci asa voi face cum zici tu!

                                  Dar nu inainte sa plece, Ciprian ii face o muie gigantului in semn de recunostinta, cazandui suvoaie de sloboz in cap, parul devenindui alb!Astfel Ciprian primindu-si porecla de albila muila in sat! find cunoscut ca cel mai bun sugaci din acele meleaguri!