Eva intră pe ușile spitalului și începu să alerge pe holul lung până ce ajunse în fața ușii salonului 29 unde persoana la care ține cel mai tare stă inconștientă înconjurată de aparate care numai cu ajutorul lor femeia mai putea respira.
— Săptămâna trecută se simțea bine. Ce s-a întâmplat de s-a ajuns din nou în situația asta? Întrebă Eva cu lacrimi în ochi doctorul care tocmai o terminase de examinat pe bunica ei.
— Bunica ta domnișoară a trecut din nou printr-o criză. De data aceasta nu știu sigur dacă își va reveni. Îmi pare sincer rău. Îi spuse bărbatul punându-i mâna pe umăr în semn de compasiune și apoi plecă lăsând-o pe biata fată să dea drumul la mare de lacrimi ce cu greu o putea stăpâni.
Înaintă în salon și se așeză pe fotoliu de lângă patul pacientei și luă în mână mâna femeii ce o crescuse în sa și începu să o mângâie.
— Știu că nu îți place să mă vezi plângând, dar nu mă pot împăca cu gândul că nu o să mai fi lângă mine. Îi șopti femei cu toate că era inconștientă și nu putea auzi nimic.
De când părinții ei au murit într-un incendiu în fosta lor casă ce acum e în paragină Eva a fost crescută alături de verișoara de bunica lor. Eva fusese mereu aproape de bunica ei ascultând-o și ținând mereu cont de ceea ce îi spunea pe când Melissa verișoara ei era o adevărată rebelă nepăsându-i de nimeni și nimic. Ultimul an a fost foarte complicat pentru Eva din cauza bolii bunicii ce se agravase, acest lucru făcând-o să renunțe la facultate ca să poată avea grijă de ea.
— Eva! Eram sigură că te găsesc aici. Se auzi o voce și fata își îndreptă privirea spre ușă unde o zări fix pe verișoara ei.
— Ce cauți aici, Melissa? O întrebă și își șterse repede lacrimile cu o mână și se ridică în picioare.
— Am venit să văd ce face bătrâna. Să mă conving cu ochii mei dacă o mai duce mult sau nu. Spuse sec Melissa și se strâmbă când se uită la propria ei bunică ce stătea inconștientă într-un pat de spital, această imagine afectând-o deloc.
— Nu mai vorbi așa! E bunica noastră! Ridică Eva tonul supărată pe tot ce putea spune această nenorocită.
— Nu mai țipa la mine, ursulețule! Am nevoie urgent de bani și mai mult ca sigur te-a trecut doar pe tine în testament până la urmă ești nepoata favorită. Țipă Melissa folosind ironic alintul pe care bunica lor i-l puse Evei cu care de mic copil era în rivalitate.
— Nu vorbi prostii, știi bine că ne iubește pe amândouă în egală măsură. Acum n-ai decât să pleci dacă ești pusă pe scandal până la urmă suntem într-un spital. Luă Eva atitudine nemaiputând tolera comportamentul verișoarei ei.
— Bine, fie, plec! Sper să ajungeți în pământ amândouă! Scorpii idioate ce sunteți! Țipă fata și ieși înjurând pe ușa salonului fiind clar pentru Eva că Melissa încă se droghează de aici reiese acest comportament agresiv și indiferent pe care fata îl are. Eva oftă supărată apoi o sărută pe bunica ei pe obraz și ieși din salon plecând spre casă fiind destul de târziu.
Se urcă în mașină și plecă din curtea spitalului mărind puțin viteza când ajunse pe strada principală dorea să ajungă cât mai repede acasă încât nu observă mașina ce se apropie de ea cu viteză izbind-o din plin intrând într-un copac, iar cealaltă mașină într-un stâlp.
— Vino repede! A dat de belea! Celălat șofer reuși să iasă din mașină și îl auzi vorbind înainte să devină inconștientă.
***
— Rhage amice, spune-mi cum dracu mă pot durea toate oasele dacă sunt un vampir?
— Degeaba ai puterile unui vampir dacă ești un idiot suprem, spune-mi tu cum dracu să conduci cu viteză și apoi să te izbești într-un stâlp? Faci specia de râs. Spune Rhage de a dreptul furios pe isprăvile pe care le face prietenul lui în timp ce îi curăță și bandajă ultima rană.
— Fiindcă îmi plac senzațiile tari. Îi răspunse din deloc afectat de dauna pe care o făcuse.
— Să strângi totul până mâine dimineață dacă nu vrei să fii mort de a binelea. Îl amenință Rhage pe Dean și se urcă în mașina lui lăsându-l pe vampir singur să adune haosul pe care îl făcuse.
— Cu persoana din cealaltă mașina ce facem? Încă nu s-a trezit! Strigă Dean.
— Și acum îmi spui?! Țipă Rhage și ieși din mașină îndreptându-se repede spre mașina ce era izbită într-un copac și din care ieșea fum.
Rhage deschise portiera și un miros dulce și cunoscut îi invada toate simțurile. Celălalt șofer era o femeie și când îi trase chipul spre el o recunoscu. Era fata din club pe care chiar a căutat-o a doua zi, dar nu o găsise. Era fericit că a găsit-o, dar de a dreptul speriat că fata era inconștientă numai din cauza prostului de Dean. O luă ușor în brațe și fugi spre mașina lui unde o așeză pe bancheta din spate.
— Nu pot să cred, e gagicuța din club. Uite că a fost și accidentul ăsta bun la ceva. Glumi Dean, dar se trezi cu un pumn în față de la Rhage.
— Dacă ea nu se face bine ești ca și mort! Îi spuse bărbatul și apoi se urcă în mașină și plecă lăsându-l pe prietenul lui singur.
***
Rhage ajunse în mai puțin de zece minute acasă și se grăbi să o pună pe fată într-un pat. Era nevoit să îi îngrijească el rănile neavând cum să o ducă la spital fiindcă medicii ar pune sute de întrebări la care Rhage nu avea cum să răspundă.
