Îmi privesc reflexia din oglindă și oftez. Nopțile pierdute încep să își pună amprenta asupra mea.
Mă îndrept spre bucătărie. Am nevoie de o cafea ce îmi va trezi simțurile și, sper eu, ce îmi va alunga mahmureala.
Ziua a trecut ca prin ceață, noaptea venind și, odată cu ea, și cheful meu de viață. Sau ar trebui să spun de neviață.Îmi aleg ținuta, o rochie neagră, scurtă de dantelă ce îmi îmbracă formele, iar în picioare îmi iau pantofi cu toc, deși mâine dimineață o să blestem această alegere.
Odată ajunsa în club, mă pierd printre siluetele mișcătoare și mă îndrept spre bar. O vodka seacă este tot ce am nevoie în acest moment. Doar așa pot face față durerii.
Ușor amețită, uit de tot și de toate. Trăiesc clipa și sunt pierdută în ritmul muzicii. Totul până când îi simt privirea asupra mea. E intensă, de parcă încearcă să mă descifreze. Încerc să îl ignor, și îmi reușește, asta până când se apropie de mine.
Îmi înconjoară talia și începe să se miște cu mine pe ritmul muzicii, senzual. Un bâzâit în mintea mea îmi spune să nu îl las, și totuși, nu îl îndepărtez. Continuăm să ne sincronizam corpurile într-o unduire lascivă ce mă excită. Ce NE excită. Lipită de el, mă simt bine. Mi-a lipsit acest sentiment de bine.
Buzele lui pe gâtul meu îmi fac pielea de găină. Mă retrag brusc, uimindu-l. Încerc să plec, dar mă prinde de încheietură și îmi zâmbește.-Nu vreau să pleci înainte să îți aflu numele.
În mod normal, as minți și i-aş da un nume fictiv, dar un impuls de moment mă face să îi spun numele meu.
-Cataleya.
Îmi zâmbește și îmi întinde un bilețel. Îl privesc și observ că e scris un nr de telefon.
-Oricând, este tot ce spune, și pleacă.
Ușor bulversată și intrigata de el, mă întorc la bar.
Dimineața mă prinde cu gândul la el, și decid să îi trimit un sms."Cataleya" este tot ce scriu și apăs send.
După câteva secunde, telefonul mă anunță că am un mesaj."Alek" este tot ce scrie.
Mă încrunta la ecranul telefonului. Cel puțin am aflat cum il cheamă.
O săptămână mai târziu
Simt că înnebunesc. Azi e prima mea zi de muncă și pot jura că în viața mea nu am avut atâtea emoții ca acum.
Hotărâtă să nu mai pierd vremea, pășesc in cazino. Da, m-am angajat ca dealer la cazino. Ajung în dreptul mesei ce mi-a fost repartizată și îi scanez pe fiecare în parte.
Lupi bătrâni este gândul ce nu îmi da pace. Privirea lor e ascunsă și rece. Adopt o atitudine rece și pornesc jocul.
La sfârșitul serii sunt obosită, dar satisfăcută. Nimeni nu a reușit să mă bată, iar colegii m-au felicitat pentru primea mea zi. A fost un succes.
Ajunsă acasă, îmi verific telefonul uitat în geantă. Am un apel pierdut de la Alek. Mă încrunt la ecran. Oscilez între ai reîntoarce apelul și a-l ignora. Aleg să îl ignor.
Cufundată într-un somn adânc, sunt ușor readusă la realitate de un zgomot. Sau mai bine spus de o melodie. Telefonul îmi cântă de zori , anunțându-mă că mă sună cineva. Răspund înainte să verific apelantul.-Alo, mârâi în telefon
-Sper că nu deranjez, îmi spune o voce masculina.Alek
-Nu aș spune că deranjezi, dar dormeam.
-Vrei să te las să dormi?
-Adorm imediat. Acum, cu ce ocazie mă suni în miez de noapte?
-Este zi draga mea, și voiam să știu de ce nu mi-ai returnat apelul.
-Am fost prinsă cu ceva, îi răspund ușor iritată. De ce are impresia că sunt obligată să îi dau vreo explicație?
-Înțeleg. Ești precauta și eviți să dai un răspuns concret și direct, ceea ce mă face să cred că, ori ai fost arsă de prea multe ori, ceea ce ți-a scăzut încrederea în oameni, ori ești proastă și nu ști să formulezi un răspuns adecvat. Dar tind să merg pe prima variantă. Zâmbetul tău din acea seară, de obicei fals, aruncat în scârbă asupra unor persoane, rareori din inimă, îmi întărește alegerea.
Rămân mută la scurta lui caracterizare și mă încrunt. Aleg să nu îi dau satisfacția de a ști că a ales un punct sensibil.
-Cred că te înșeli. Sunt doar proastă. Nu sunt multe de spus.
Îl aud cum mârâie nesatisfăcut la răspunsul meu, dar mă grăbesc să închei această conversație.
-Nu aș vrea să fiu și nesimțită, dar trebuie să închid.
-Aștept să mă suni înapoi, este tot ce spune înainte de a închide.
CITEȘTI
Harlequin
RomanceDistrusă. Așa m-a cunoscut. Un străin ce a reușit să îmi întoarcă lumea cu susul în jos, dar cu ce preț? Maniac al controlului! Ăsta a fost primul meu gând vizavi de el, și nu m-am înșelat. Totul sau nimic. De data asta nu mai am ce pierde. Învăța...