Povestea Amandei...

Scola a aflat

Am pasit pragul clasei, s-a lasat o liniste de mormant, doar Victor a pasit in fata, m-a impins si m-a badjocorit in tot felul (Victor e iubitul meu,adica fostul...), in gandul meu rasunau 4 cuvinte-Victor, imi pare rau...
Cum am putut?
M-am lasat purtata de gandul ca cineva mai mare ma iubeste si am uitat de Victor...voiam pe cineva mai mare, dar nu asa de mare...
M-a trezit din monologul meu strigatul dirigintei-,, La lectii!"
Eu am plecat ochii in jos, iar ea s-a uitat la mine cu un aer de dispret...
Pe diriginta mea o chema Livia-e profesoara de limba romana, deobicei e buna si ne intelege, are doar 29 de ani, dar nu cred ca in cazul meu ma v-a intelege...nu ma mir sa ma trezesc cu mama pe cap la scoala...
De ce am cobit?
Eram la ora de franceza si intra Mary dintr-a 8C si-mi zice ca domnisoara Livia ma cheama la ea in cabinet, am plecat capul in jos si am plecat intr-acolo, in capul meu erau tot felul de scenarii negative...si da...in cabinet era mama si statea de vorba cu domnisoara Livia.
Am intrat si mi-a fost inchisa usa in spate de Mary...
Mama s-a uitat cu o privire dezamagita la mine...deci a aflat.
Le-am povestit ca eu eram o victima, nu era vina mea...m-au justificat ca-I spusesem mamei ca merg la o prietena, nu la intilnire...mama m-a luat in ziua aia acasa, dar pe drum (12km) mi-a tinut o predica...defapt n-o ascultam...eu ma gandeam doar la ceea ce-mi spusese ea-daca-mi ziceai adevarul nu se intampla nimic.
Oare de ce am mintit?
Asta nici eu nu stiu...