Untitled Part 2

16 2 0
                                    

Am ajuns la hotelul unde ma casazem in urma cu o luna.Plina de intrebari dar nici un raspuns .Atunci chiar am inceput sa regret ca am venit pana aici sa imi caut un nou inceput.

Eu:Ce sa fac,ce sa fac??

Eu:O sa merg,si o sa-mi incerc norocul,asa cum am spus de la inceput.

In unele momente de slabiciune mai vorbesc si singura prin casa.

A doua zi, fara entuziasm dar plina de speranta ,m-am dus la resedinta domunului Harrison,pe post de dadaca.

Acolo doi copii ma asteptau in fata usi nerabdatori.

Ei:Buna ziua,doamna Loris,noi suntem Evelyn si Edison copii lui Harry.

Eu:In gandul meu:de parca nu mi-am dat seamna.

In scurt timp aparu si domnul Harrison cu sotia lui,presupun.

El:-Buna,Ellen!pot sa-ti spun asa??

Eu:-Da,sigur!

El:Ea e logodnica mea , Amy.

Parea o scorpie dupa prima parere:par blond ,ochii albastri,fusta scurta si tocuri inalte.

Eu:Incantata!

El:Ea e noua noastra dadaca ,acum noi trebuie sa plecam ,daca ai vreo problema ma suni.

El:La revedere .Pa copii.

Evelyn era o fata frumoasa,de vreo treisprezece ani,cu par blond, cret,ochii albastri .Iar Edisson era exact pe dos, par negru ,ochii caprui.


Intrand in casa un hol mare,plin cu tablouri si premii.In sufragerie se afla un talou imens cu familia Harrison.El,cei doi copii si o femei frumoasa ,semana foarte bine cu Evelyn.Acolo se mai aflau doua canapele uriase ,un televizor ,o masa foarte mare si un semineu dedesuptul tablourilor.

Eu:-Wow!!Ce tablou minunat.

Evelyn:-Da,acolo este mama noastra,ea a murit in urma cu sapte luni,de atunci nu mai este nimic asa cum a fost.De cand a venit Amy in familia noastra , tata nici nu mai vorbeste cu noi!!

Eu:-Ohh copii,imi pare foarte rau.

Eu:Ce ati zice sa mergem in gradina?

Ei:Da, ar fi grozav!

Wow! O gradina minunata!O fantana pe mijlocul pajisti ,doua leagane si un salcam foarte batran.

Dupa cateva minute de relaxare a aparut si Amy. Cand a vazut ca copii stau afara in loc sa fie in casa si sa repete pentru activitatile lor extrascolare a inceput sa urle la ei .

Amy: Ce cautati aici ?

Eu: Copii au nevoie de putin timp liber,dar o sa mearga la repetiti in curand.

Amy: Timp liber,au nevoie de timp liber?Le arat eu timp liber.

Amy: Treceti in casa imediat.

Ei: Da doamna.

Apoi a plecat si ea dupa ei fara a mai scoate un cuvant.

Ziua a trecut repede in prezenta copiilor. Seara am ajuns acasa si am inceput sa ma gandesc la cei doi copii.

Chiar daca credeti ca cei doi copii sunt niste rasfatati,ei bine va inselati,mi-am dat seama ca ei sufera foarte mult de cand mama lor s-a stins,acum sufera si pentru mama dar si pentru tata,de cand a aparut Amy


Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Apr 17, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Un nou inceput ...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum