Mica mea Hazel - Școala de Corecție

2

Hazel P.O.V.

Dacă există ceva ce urăsc pe lumea asta acel lucru e ceasul. Minunata oră a dimineții nu este pe placul meu. Ora 06:30 ar trebuii interzisă de către Dumnezeu să mai existe pe pământ. De ce mă trezesc la ora asta poate vă întrebați? Haideți să facem un tur plăcut prin amintirile mele.

În urmă cu 2 zile

Liceul WhiteHood este un liceu un pic diferit, ultimii 3 ani fiind colorați de mica noastră Hazel. Toată lumea se întreabă cum o șatenă de 1.60 a reușit să inunde 2 sălii de clasă, să dea foc unui laborator, să devasteze cantina și să nu uităm de bătaia legendară avută cu căpitanul echipei Derek, unde a fost nevoie de intervenția medicilor pentru fața jucătorului de fotbal. Ghinionul face ca mica vedetă de fotbal a liceului să fie nepotul directorului. Domnul WhiteHood întotdeauna a iertat-o pentru prostioarele făcute pe Hazel, dar peste asta nu a putut trece și a fost nevoit să facă o reclamație la inspectorat și să declare totul polițiștilor. Dacă era ceva ce Domnul WhiteHood ura din tot sufletul, acel lucru avea o definiție complexă: violența. Nu putea controla violența verbală a elevilor oricâte avertismente și ore de detenție ar fi făcut împreună cu ei, dar spera să nu aibă parte pe parcursul anilor de director de episoade marcate de violența fizică. Hazel era cap de listă în sala de detenție, mica adolescentă reușind să obțină un record monstru asupra orelor petrecute în detenție nici mai mult nici mai puțin de 12.835 mai exact un an și 4 luni. O singură săptămână a existat în istoria detenției în care Hazel nu a fost prezentă dar să nu credeți că a fost cel mai cuminte îngeraș în săptămâna aceea, nici pe departe, a fost răcită după ce și-a petrecut o zi întreagă îmbrăcată în lenjerie intimă în zăpadă încercând să facă o hora de îngerași în jurul casei.

Înapoi în prezent

Doamne Doamne te rog din tot sufletul meu oprește această alarmă, îmi doresc să îmi continui visul în care niciun autobuz nu vine să mă ia pentru a ajunge în bârlogul răufăcătorilor, cu drag micul tău îngeraș Hazel. Noapte bună. Ușa camerei mele pupă peretele urmând să aud imediat vocea celei mai frumoase femei din viața mea: mama.

Mama: Hazel scumpo e timpul să te trezești, la 07:30 autobuzul ajunge în fața casei.

Hazel: Mamă nu îmi doresc să plec, nu vreau să te las singură.

Mama: Știu scumpo nici eu nu îmi doresc să pleci, dar trebuie să înveți că pentru fiecare greșeală făcută există consecințe și în plus nu rămân singură, Lucifer rămâne cu mine.