Nedespartiti

Capitolul 2-Noi sentimente

Am terminat orele si Magda ma trage cu putere de mana.

-Hai azi ca nu stau mult. La 4 si jumatate am prega si sa avem si noi timp sa stam macar 2 ore. Asta daca nu vrei sa ramai singura cu Andrei, rase ea pe sub mustati.

-Nu fi ridicola, am spus eu putin jignita.

Gandul ca as putea fi in aceeasi incapere din nou cu el ma face sa tresar. Dar doar eu si el era prea mult. Asa ca am chemat-o pe Mihaela cu noi, cea mai buna prietena a mea(chit ca are ea 10000 de stari in permanenta)

Am ajuns in cafenea si am inceput sa-l caut cu privirea, dar nu l-am zarit. Simteam o tristete nefireasca si o dorinta nespusa de a-l vedea. Dupa aproape un sfert de ora apare. L-am zarit parca de departe. Avea o silueta zvelta si era imbracat relativ subtire pentru vremea friguroasa de noiembrie. L-am simtit cum se apropie si am tresarit la auzul pasilor sai. S-a apropiat si a zambit. Doamne ce zambet frumos are, mi-am spus in gand. S-a asezat la masa si mi-a aruncat o privire lunga. Eram linistita.

Incet, incet am inceput sa ne apropiem. Aveam glume asemanatoare, ne placeau aceleasi lucruri si chimia dintre noi era evidenta.

Intr-o vineri seara o colega si-a facut majoratul. Doamne ce majorat plictisitor. Magda cu ideile sale marete se uita ghidus la mine si spune raspicat:

-La 12 plecam. Mergem sa ne vedem cu Andrei in P.

-Ok, am raspuns eu sec nelasand sa se vada bucuria ca il voi revedea.

Am ajuns acolo si l-am vazut. Ne-a intampinat si, ca un domn, s-a oferit sa-mi ia haina. A intervenit, desigur, o gluma jalnica de-a mea si a cam stricat atmosfera. L-am pierdut din ochi. Se plimba prin tot localul ca un mini manager. La un moment dat niste pletosi de la masa din fata au inceput sa se ia la bataie. Eu stateam fix cu spatele la ei, Magda in fata mea, iar zgomotul unei sticle zdrobite de podea m-a facut sa tresar. Am simtit cum o mana ma ia de spate si ma impinge in celalalt colt al mesei. Merci, m-am gandit, dar nu am spus. Deodata l-am vazut pe Andrei agitat. A venit sa vada daca suntem bine. Apoi iar a disparut.
"Doamne baiatul asta clar nu e interesat de mine, ma gandeam"
Galagia facuta de pletosi acoperea muzica cu acorduri asurzitoare. Inima imi galopa la gandul ca ceva i s-ar fi putut intampla. Si atunci l-am vazut in dreptul usii. Avea paltonul negru lung pe el si se uita dincolo de geamul de sticla. Deodata in local intra un barbat micut de statura si se indreapta agale spre Andrei sa ii dea o palma. Ceea ce s-a auzit ca o palma este si pana in ziua de azi negata de catre Andrei.
In sfarsit, a venit paza. Totul s-a linistit relativ repede. Am luat-o pe Magda afara si i-am zis ca nu mai vreau sa calc inauntru si ca vreau sa plec acasa.

-Suna-l pe Andrei si vezi daca e bine, spun eu ganditoare.

Ne-am intalnit undeva langa un magazin Orange si am pornit pe jos toti 3 spre casa. Intamplarea era deja data uitarii. Radeam, mergeam si ne simteam bine. La un moment dat el a trebuit sa faca stanga sa plece spre casa in timp ce eu si Magda am luat-o inainte. Un pupic scurt pe obraz. Un pupic cald.

Am ajuns acasa si m-am bagat in pat, dar nu inainte sa ma demachiez temeinic si sa ma spal pe dinti. Stateam cu ochii pe tavan si ma gandeam la el. Sa ii spun ceva? Nu aveam numarul lui. Am deschis telefonul si l-am cautat pe Facebook. I-am dat mesajul scurt: esti bine? Am stat apoi vreo 20 de minute in asteptarea unui raspuns. Nimic. Era aproape ora 3 si ma durea spatele. Am pus capul pe perna si am adormit instant.

A doua zi dimineata primul lucru pe care l-am facut a fost sa-mi verific mesajele. Nimic. Eram putin trista, dar mi-am revenit rapid. Am plecat la magazin si am fumat o tigara pe drum. Cand m-am intors in casa imj raspunsese.

-Da sunt bine. La tine e totul ok?
-Da, am spus, ma doare putin spatele.

Discutia a durat ceas de o ora. A fost plina de glume si de veselie, dar eu imi doream mai mult. M-a intrebat daca vreau sa vin sambata la ziua lui. Facea 18 ani. M-am simtit flatata si am rosit. Am inceput seria de glume stangace pe care el insa nu a primit-o chiar rau.

Voiam sa-i arat Magdei ce am vorbit cu el. Voiam un sfat. Voiam sa vad daca e doar in capul meu. "Normal ca e doar in capul tau! Doar nu crezi ca tocmai tu o sa-i vi de hac unui baiat ca el". Aveam nevoie de o confirmare. Incepeau sa mi se aprinda calcaiele dupa el si nu voiam sa raman eu aia pacalita.

-Te place, mi-a zis Magda a doua zi.

Pfiu. Am rasuflat usurata. Si inima imi tresarea de fericire.