Acesta intra in camera cu un buchet de trandafiri rosii si o punga de cadou. Si-a lăsat buchetul superb si punga pe masa, si-a pus haina in cuier si apoi le-a recuperat. Se apropie usor de mine :
-Hei, a soptit el.
-Hei, zic eu mirată
-Poftim, aceasta mica atenție este pentru tine, sper sa iti placa.
-Pentru mine, de ce, adicaaa??
-Am spus ca este o atentie,nimic altceva frumosa mea~spuse el dând din gene.
S-a asezat langa mine, si a inceput sa ma sărute pasional. I-am răspuns repede la acest sărut. După câteva minute ne-am oprit, iar eu am rămas socata.
Ma simte an ciudat, si aveam impresia ca imi tradez cea mai buna prietena. Nu era prea bine ce am facut. Nu pot sa cred ca nu mi-as dat seama. Sper ca totul sa fie ok.
-Dar Marina, pe ea ai uitat-o?
-Pe tine te iubesc cu adevarat, continua el sigur pe sine.
- Sincer, nu.. n.. sti... u
-----------------tăcere.
El s-a hotărât sa plece bcs mi-a observat destul de repede expresia fetei, iar eu i-am spus ca ne putem intalnii si in urmatoarea zi.
Ma cam supăra faptul ca Marina ar putea afla oricand de ascest lucru, si ar putea porni o ceartă. Nu as vrea sa se intample una ca asta. Sunt moarta.
*SUNA TELEFONUL*
Doamne, sper sa nu fie Marina...
Cum vi se pare? Sa continui? Cum am mai zis, parerile voastre ma ajuta mult. Orice credeti ca nu e bine, anunțați-ma va rog. Va puuuuup