Joseph Stewiff

85 6 1
                                    

Dimineata! Strig eu cu o voce putin de speriat, ceasul suna ca disperatul, nu stiam cum sa il opresc mai repede, imi venea sa il trantesc de pamant, ma ridic usor din pat frecandu-ma la ochii , ma indrept cu pasi inceti spre baie , sentimentu ala ca nu aveam chef sa ma ridic ci sa stau in pat sa lenevesc imi era foarte des prezent ...intru in cabina de dus sa ma spal , gelul de dus mirosea divin , a tradndafiri ...ooo ce incantare ....
Ies din baie indreptandu-ma spre dulapul cu haine , din ditamai dulapul nu stiam cu ce sa ma imbrac .. pana la urma , dupa o suta de haine zburate prin toate colturile camerei , aleg o pereche de pantaloni negri , rupti in genunchi , un tricou cu I love Paris si imi iau o pereche de botine de o culoare rosu - maroniu ....incep sa ma si machez , ma dau cu putin fond de ten , rimel , ruj si putin fard de obraz si totul e gata , dar stai putin , parul ! Pe el il fac coada de peste si il las pe o parte , imi iau geaca , geanta si am plecat ....

Bucatareasa ma astepta in bucatarie cu niste clatite cu ciocolata si un pahar de suc de portocale ...am mancat repede si am plecat ...

Cand am ajuns la scoala dau de un baiat care imi zice:
-Hei!
-Bunaa..! Doamne, un baiat asa de frumos, de iti cadeau ochii daca te uitai la el, avea niste ochii albastri deschisi, parul maroniu spre negru, putin mai carliontat, niste blugi mulati care îi stateau bestial , un tricou pe care era un maimutoi si avea o perecje de mocasini..... avea niste trasaturi atat de frumoase, ziceai ca era print....... dar stai! Cum pot sa ma gandesc la asa ceva? Eu il am pe Herry, cred ca orice fata ar fi cu el este foarte norocoasa...off....
-Ce faci?
- Bineee, tu? Nu cred ca te cunosc....
-Nici nu ai de unde, apropo eu ma numesc Joseph Stewiff.... sunt nou la acest liceu, eu am venit din Anglia....
-Aaaa, eu ma numesc Elizabeth..
-Imi pare bine de cunostinta.... doamne ce fata beatiala, cred ca tipul cu care este e foarte norocos....
-Si mie de asemenea..
-Bine hai ca ne mai vedem , trebuie sa merg la clasa, nu vreau sa intarzi din prima zi...
-Ok, pa Joseph...
-Pa Elizabeth...

Dau sa merg spre clasa, ma tot uit in jur poate am sa il vad pe Herry, dar nu este de gasit , am intrebat cativa colegi unde ar putea fi dar nimeni nu stia nimic, ma gandeam ca poate este bolnav, dar daca este bolnav de ce nu imi raspunde la telefon? .......

Cand dau sa intru in clasa ma ciocnesc de Joseph..
-Tu?
-Hey frumoaso, ce faci?
-Bine dar ce cauti tu aici? Il intreb eu putin confuza..
-Aici invat , ce sa intamplat ceva
-Nu, am ramas uimita, nu am stiut ca inveti aici...
-Aaa, cred ca o sa fim colegi, imi pare foarte bine, mi-am cunoscut un coleg, care pe deasupra este foarte frumoasa....
-Mersi... cand am auzit aceste cuvinte m-am emotionat toata, eram rosie in obraji ca focul, nu mai simtisem asta de mult timp, acei fluturi in stomc...
-Dupa tine domnisoara!
-Mersi, esti un dragut!

In clasa., el statea exact langa mine, din cand in cand imi arunca cate o privire cu un zambet superb, gropitele lui erau adorabile...

In pauza , pe hol dau de Herry..
-Herry?
-Elizabeth?
-De ce nu imi raspunzi la telefon?
-Stii tu iubito...nu am putut... nu stiam cum sa scap de ea, devenise o pacoste...
-Dar ce sa intamplat?
-Nu pot sa iti spun....
Herry o lua la fuga pe coridor, nu stiam de ce face asta sau ce ascunde, de odata din spatele meu cineva imi pune mana pe umar, ma intorc si..
-Joseph?
-Buna si tie Elizabeth, imi pare rau dar am auzit fara sa vreau, imi cer scuze...
-Nu e nevoie, nu ai nicio legatura cu lucru asta, nu stiu ce sa intamplat cu el, de o vreme este mai distant cu mine, nici nu imi raspunde la telefon, pe la acoala nu mai trece, nu stiu ce sa mai cred, nimeni nu imi spune nimic...
-Nu stiu ce sa iti spun, nici nu il cunosc, poate are o problema personala, dar vreau sa iti spun un lucru , eu voi fi mereu alaturi de tine, si la bine si la rau, am sa fiu langa tine.... imediat imi sare in brate si ma strange tare, in momentul acela am simtit un fior, fluturasi prin stomac, am mai stat un pic si i-am dat un pupic pe frunte, ea era asa de fragila, nu ma simtisem asa de bine in viata mea, aceea inbratisate a fost tot cr aveam nevoie... isi da drumul la mâini si imi spune:
-Multumesc Joseph, era tot ce aveam nevoie....

De dupa un colt Herry îi urmarea pe cei doi, atunci simti un impuls de ura pe cei doi.....

Dupa ce Elizabeth ajunge acasa, se duce sus in camera ei, dar nu apuca sa intre, coboara repede sa vada cine este, cand ajunge la usa in vede pe...

SPER CA VA PLACUT,  CEL DIN IMAGINE ESTE HERRY.....

Iubire si dezamagireUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum