Iubire si dezamagire

In sfarsit !

-Uite ce sa intamplat.... eu nu stiu sigur cat o sa mai traiasca,  a pierdut prea mult sange,  si este inca inconstiente,  este de mai bine de 36 de ore inconstienta , daca pana maine dimineata nu isi revine o deconectam de la aparate,  imi pare rau! 

Nu am apucat sa mai zic nimic,  eram complet zdruncinat,  gandurile zburau departe  , vroiam sa il mai ibtreb ceva pe domnul doctor dar nu mai stiam ce anume .....Stau langa patul ei si o rog sa se trezeasca , dar nu face nimic , nu imi raspunde , nu reactioneaza ...
-Vorbeste cu mine , te iubesc ! tip eu la ea , sunt sigur ca ma aude ...

Somnul isi face aparitia,  adorm,  fara sa mai stiu nimic,  ma cufund intr-un somn adanc din care nu vreau sa ma mai trezesc,  era prea bine....
"Era un vis asa de frumos,  eram pe un camp inverzit,  care era inconjurat de o padure mirifica,  intr-o parte batea o lumina puternica la care nu te puteai sa te uiti,  dintr-o data vad un mic punct negru,  era o femeie foarte frumoasa,  era Ez!  Pentru o clipa am stat sa vad ce face , am vazut ca se apropie usor de mine,  si eu de ea,  ne apropiam unul de altul,  cand sa o iau in brate simt ca ceva ma cutremura,  si ma trezesc ."  Eram inconjurat de asistente si doctor . Doctorul se apropie de mine si imi zice: 
-Trebuie sa o deconectam de la aparate,  te rog sa te dai la o parte...
-Nu!  Nu puteti sa imi faceti asta,  traieste!  Te iubesc Elizabeth nu pleca! 
Ma sprijin de patul ei,  o i-au de mana si o sarut....in momentul urmator cineva ma ia de la spate si ma trage,  era paznicul,  ma tinea strans de mana,  eu ma tot zbateam dar degeaba,  era mai puternic decat mine,  in timpul asta infirmierele o decinectau de la aparate,  imaginile erau terifiante,  simtiam ca o parte din inima mea a fost luata,  rupta,  franta....
Au luato de pe patul de spital si au puso pe targa dupa care au acoperito cu un cearsaf,  simteam ca mor,  in momentul acela am strigat: 
-Ez te rog nu ma parasi,  te iubesc!  nu pot sa traiesc fara tine,  esti jumatatea mea,  esti viata mea,  motivul meu de a trai,  te iubesc! 
Am cazut la pamant,  cand sa iasa pe usa am vazut cum cearsaful se ridica,  era mana lui Ez,  in momentul urmator doctorul ii verifica pulsul si vede ca traieste,  in momentul urmator o duc pe Ez la terapie intensiva,  doctorul se duce si o consulta,  eu priveam pe geamul de la usa,  era pe pat,  era asa draguta chiar si inconstienta! 

Doctorul iese din salon si imi spune :
-Uite ce sa intamplat,  ea a avut un soc,  a avut un vis pe care noi nu putem sa il aflam,  dar iti putem spune ceva...
-Ce anume,  zi odata? 
-Este bine acum,  a iesit din afara orcarui pericol,  nu mai ai niciun motiv de ingrijorare , totul este bine!  -Nu stiu cum sa va multumesc domnule doctor....
-Nu ai de de ce sa imi multumesti,  cred ca Dumnezeu nu poate sa va desparta,  vede dragostea pura si sincera dintre voi doi,  sunteti un model pentru celelalte cupluri,  abea astept sa va vad din nou impreuna,  unul langa altul....
-Va multumesc,  si imi pare rau pentru ce am spus si ce am facut...
-Nu are numic,  orice om indragostit ar fi facut la fel in locul tau,  asta este dragostea adevarata,  dragostea pura! 

Eram asa de fericit,  nu stiam cum sa ma stapanesc  , eram cel mai fericit om de pe pamant , am intrat in salonul lui Ez si m-am pus langa ea , asteptand sa se trezeasca .....

Hey gata si acest capitol , sper sa va placa , va multumesc din suflet ca imi cititi cartea , inseamna mult pentru mine ....