Nu ma meriti

Capitolul 1

Nu vreau sa mai ies din casa....casa este putin spus datorita tatei ,acuma stam intr-o vila. Nu ma deranjeaza desi as fi preferat sa stam intr-o casa normala ca toti ceilalti, nu ca niste milionari.
Ne-am mutat in New York , pentru ca tata a primit o promovare care l-a "ajutat" sa devina milionar. Asa ca tot orasul a aflat ca suntem milionari. Nu ar fi cine stie ce daca fratele meu tamp si-ar fi tinut gura si nu ar fi inflorit lucrurile. Tata a lucrat multi ani ca sa primeasca promovarea asta , dar aparent Noah a uitat ca uneori nu ajungea de craciun acasa pentru ca incerca sa ne ofere o viata mai buna.
Acum doi ani am pierdut-o pe mama din cauza cancerului. De atunci tata a tot trecut din ce in ce mai rar pe acasa, iar Noah mereu era plecat si devenea distant . Nu ma interesa prea mult pentru ca imi placea sa fiu singura ,alergam si mergeam zilnic pana la mama la cimitir sa ii povestesc ce facusem toata ziua si mereu imi ceream scuze ca nici tata si nici Noah, fratele meu, nu mergeau in vizita la ea.
Cand ne-am mutat am simtit cum imi las sufletul in cimitir, deoarece mama era singura mea prietena. Cand Noah mergea la antrenamente la fotbal , ramaneam eu cu mama si ne distram...gateam, dansam, ne uitam la un film, ne jucam si vorbeam despre orice.
Pana intr-o zi cand a cazut din picioare si m-a rugat sa nu ma ingrijorez ca o sa fie bine, ca o sa isi revina dupa un pahar cu apa.Nu si-a mai revenit din acel moment. Cadea des din picioare asa ca mereu ii spuneam sa stea in pat , ca vin imediat inapoi si mereu cand veneam ii aduceam ceva de mancare si stateam cu ea pana adormea. Pana la urma am convins-o sa mergem la doctor sa vedem ce problema are si cand mi-a spus ca are cancer ,am simtit cum imi fuge pamantul de sub picioare. Am mers la spital dupa aceea si au internat-o. Uneori ramaneam peste noapte la ea . Desigur ma ocupam si de scoala ca sa nu raman repetenta și sa nu creez mai batai de cap , dar de cand cu mama nu am mai fost o eleva de nota zece. Din cand in cand il mai aduceam pe Noah pana la mama , pentru ca el nu o vizita singur . Se comporta de parca nu era mama lui si mereu voiam sa nu îl fi adus,dar știam ca mama prețuia orice clipa cu el si cu mine . Mi se rupea mereu sufletul când întrebam dacă o sa fie bine și mereu primeam același răspuns : "Ne pare rău, dar nu o putem ajuta mai mult, depinde de ea"
Dupa moartea mamei ,Noah a devenit un alt om, distant, crud , de parca el ar fi fost alaturi de ea cand a murit. Eu am fost , eu am vazut-o cum a murit, a murit în bratele mele . Nici nu s-a sinchisit sa ma întrebe cum imi merge sau daca sunt bine, pur și simplu se uita la mine de parca eu eram vinovata. Din momentul acela am început sa simt o ură intensa fata de fratele meu.
Buna ! Numele meu este Styx si am 17 ani. Numele meu are o anumita semnificație datorita faptul ca mama era pasionata de zei greci m-a denumit dupa un rau . Styx în mitologia greaca este un râu care separă lumea viilor de lumea morților. Numele meu vine de la cuvântul grecesc stugein, care inseamna ură, Styx-raul urii. Pana acum doi ani nu stiam cum se simte ura, aparent fratele meu a reusit sa imi arate cum se simte .
Tata a inceput sa fie aproape mereu acasa, nu am o problema cu asta , dar pentru mine tata este ca un strain .
Azi era prima zi si trebuia sa merg la liceu si ce sa vezi fratimiu deja avea un prieten. Le auzeam conversatia de la mine din camera , vorbeau asa de tare de parca aveam izolație fonica . Nu mi-a pasat ,mi-am facut un dus , pentru ca am alergat de dimineata aproape opt kilometri. Mi-am pus niste haine pe mine adica o pereche de blugi , hanorac cu fermoar si o bluza , am iesit pe usa. Cand am coborat scarile baietii erau pe canapea si vorbeau de parca erau prieteni de o viata , nu de o saptamana . Nici ca imi pasa aveam de gand sa merg pe jos pana la liceu ca sa ma mai plimb putin. Liceul era la cam 20 de minute distanta pe jos deci nu vedea sens sa iau autobuzul. Normal ca ziua asta nu putea sa mearga bine ,doarece il aud pe fratimiu cum vorbeste cu acel strain .

Noah: Din nefericire fata aia este sora mea! Nu prea ii pasa de altii in afara de propria persoana.
Styx: Hai mai taci ,Noah! Tot ce te intereseaza este fotbalul ,macar eu nu alerg dupa o minge.
Noah: Inca nu ai plecat , adica tu mereu alergi de problemele tale la propriu și la figurat.

Nu stiu de ce , dar m-am simtit cum ma indrept spre el fara sa ii acord macar putina atentie strainului . M-am aplecat si i-am spus la ureche ca sa nu ma auda strainul , desi erau asa de aproape unul de altul incat cred ca a auzit, dar nu ma interesa.

Styx: Noah, daca o sa te comporti in continuare ca un dobitoc cu sora ta , o sa vezi ca nu doar tu poti sa te dai frumos pe langa tata ca sa faca ce vrei tu . Te avertizez daca mai faci asa macar odata iti dau prietenul afara intr-o clipa , si in plus , te faci de ras, suntem frati nu animale asa ca inceteaza. Ai înțeles?

I-am dat o palma , dar nu cu putere, ci mai degraba prieteneasca si am iesit din casa fara sa ma uit macar odata in spate la fratele meu sau la strain. Am mers cu castile in urechi, desi stiam ca erau in spatele meu, ii simteam cum se uitau la mine. Presupun ca au realizat ca era tarziu si ar fi intarziat, desi sunt sigura ca nu le prea pasa. După 10 minute am simtit cum se apropriau de mine, amândoi. Mi-am dat jos o casca ,doar ca să îmi dau seama ce voiau. Noah a fost primul care a ajuns la mine .

Noah: Uite am fost un măgar, nu trebuia sa îți vorbesc asa. Îmi pare rău, Styx!

M-am oprit , nu mi-a mai spus numele de mulți ani, atat de multi incat am crezut ca a uitat cum ma cheama. Parca nu îmi venea sa cred. M-am oprit asa de brusc încât străinul s-a împiedicat de mine și era sa cad, dar m-a cuprins de talie si m-a prins chiar inainte sa cad.

Styx: Scuze! am bombanit . Îți mulțumesc că m-ai prins.
Stainul: Hei ! Când îți ceri scuze te uiți în ochii persoanei respective nu în pământ .

Mi-am ridicat încet capul și i-am întâlnit privirea . Era puțin mai înalt deci fratele meu ,dar era sigur mult mai înalt decât mine. Avea ochii albastrii și era brunet ca mine si zâmbea batjocoritor ,dar am observat o gropita în partea dreapta , îmi zâmbea strâmb . Normal ,era prieten cu Noah, ma lua peste picior.

Styx: Mai bine?? Apropo , nici macar nu stiu cum te cheama.
Străinul: Damon ,pe tine?

Încă îmi zâmbea strâmb asa ca am decis sa nu ma amestec în jocul lui enervant. Abia acuma am observat ca nu si-a luat mâna de pe talia mea, i-am dat cu grija mana jos de pe mine , m-am îndepărtat de el și am început sa merg mai repede în fata depășindu-l pe fratele meu care statea cu gura aproape deschis. Pana la urma am ajuns înaintea lor la liceu și m-am pierdut prin mulțime.