Capitolul 2

15 2 0
                                    

Sincera sa fiu, nu ma asteptam sa vad atat de multi elevi, desi era o ordine in toata aglmeratia aceasta. Cu toti aveau locurile lor in sala de baschet . Din cate am putut sa ghicesc era folosita foarte rar , desi am observat ca au echipa de baschet. M-am asezat cat mai departe de ingramadeala infernala si am sperat din tot sufletul ca Noah nu ma va observa .L-am vazut cum a intrat cu prietenul lui ingamfat. S-au asezat in locurile din fata , cumva paralel de unde stateam eu. Mereu am un noroc de invidiat! As face schimb cu oricine ,dar cine sa își dorească ghinionul meu . Nu? Urăsc ca nu am noroc.
Langa Damon era o fata, parea cam agitata ,cand l-a vazut a sarit de pe scaun , a tipat ca o fetita care si-a primit jucaria dorita si la sarutat . Puteam sa jur ca m-a observat si si-a dat ochii peste cap ca un gest de amuzament și frustrare , si-a incolacit pana la urma mainile in jurul taliei ei si a sarutat-o inapoi cu ardoare. Ce mai spectacol, urasc astfel de cupluri . Toata lumea a inceput sa ii aclame de parca ar fi castigat cel mai important meci.
Uneori imi doresc si eu un iubit, dar imi amintesc de cum se comporta Noah cu fetele lui si nu prea se comporta cine stie cum, adica azi avea una maine avea alta. Pierduta in ganduri am fost trezita de catre directorul scolii , care a inceput sa vorbeasca despre anul acesta. Nimeni nu parea sa il bage in seama, mai mult se holbau la Damon si prietena lui incredibil de penibila care se comporta de parca toata lumea ii dorea iubiutul enervant. Nu inteleg cum cineva ar putea sa o suporte, pare fata populara care se comporta ca ultimul om cu toti, iar Damon capitanul celei mai bune echipe din liceu. Cuplu mai stricat decat ei nu am mai vazut . Am suras si mi-am dat ochii peste cap. Nu  m-am mai uitat la ei, mi-am indreptat atentia asupra celor din sala. Un baiat de la celalat cap al tribunei , de unde stateam eu , se uita la mine, parea simpatic mi-am propus sa vorbesc cu el , avand in vedere ca nu cunosc pe nimeni in acest oras , în afara de Noah si Damon.
Dupa incheierea discursului plictisitor al directorului ne-a dat drumul. Mi-a atras atentia faptul ca s-a dus la iubita lui Damon. Poate ca era majoreta sau ceva , nu imi pasa. Am inceput sa cobor scarile, cand cineva m-a apucat de brat si m-a bagat sub tribune. Era intuneric, dar nu bezna deci puteam sa îl vad pe nebunul care m-a tras acolo. Era Damon, normal ca nu o sa scap de el.

Damon: Ti-a placut spectacolul? Te-am vazut cum te holbai la noi si dupa aceea te-ai pierdut in ganduri. Visai cu ochii deschiși ca erai în locul Sophiei. Nu? 
Styx: In primul rand, daca nu iti iei mana de pe mine nu o sa mai ai una. In al doilea rand, daca ne vede iubita ta o sa faca urat ,din cate am putut observa este posesiva . Si in al treilea rand, nu ma interesezi asa ca ,daca te poti da la o parte ,vreau sa ajung undeva.
Damon: Sophia nu este iubita mea.
Styx: Da , nici Noah fratimiu. Ma lasi ! Da-te ca sa trec .
Damon: Uite printesa, nu cred ca ne-am cunoscut asa cum trebuie. In plus, nimic in acest oras nu este ceea ce pare . Apropo Marcus este ultimul om, si-o trage cu orice fata noua asa ca te sfătuiesc sa stai departe de el sau ma voi ocupa eu de asta.
Styx: Stii ceva nu te comporta cu mine de parca iti pasa. Nu imi meriti atentia si nici pe Noah ca prieten. Asa ca... Da-te la o parte, straine!
Damon: Esti nebuna printesa si in curand o sa fii a mea.
Styx: In visele tale si in cosmarurile mele. 

I-am dat un branci ca sa ma pot strecura afara. Deja eram furioasa, in drum spre casa am alergat ca sa ma mai calmez. Cand am ajuns nu era nimeni acasa. Nici nu ma asteptam la altceva din partea lor. Imi doream sa merg la mama acuma si sa ii spun tot, dar ar fi fost o calatorie de o zi cu avionul si nu imi permiteam luxul sa o fac. Avand in vedere ca maine era prima zi la noul meu liceu enervant si i-am promis ca nu o sa dau gres. 
M-am dus la mine in camera, mi-am facut un dus si m-am imbracat in ceva comfortabil. Nu am auzit vocea lui Noah sau a tatei asa ca am coborat jos , ca sa imi fac ceva de mancare . A fost cea mai enervanta zi . Macar acuma imi faceam niste paste , poate ca atunci când vor fi gata o sa ma uit la un film ca să ma mai înveselesc. Pentru ca era liniste am pus niste muzica, mereu ascultam muzica cu mama, chiar ii faceam si niste concerte. Mereu imi spune ca am o voce frumoasa si o cred, pentru ca m-am inregistrat de mai multe ori si imi placea cum cantam. Am facut si niste canto cand traia mama , dar cand s-a imbolnavit nu am mai cantat .Nici cand a murit nu am mai cantat , pana azi cred.  Chiar daca a fost o zi nasoala ma simteam bine, am inceput sa cant si imi imaginam cum ii cantam mamei. Cand am terminat de cantat am observat ca zambeam si nu era un zambet fals unul care ma definea, frumos si tangibil.

Damon: Imi place cum zambesti , printesa!

M-am speriat si era sa ii dau cu lingura in cap , daca nu ma prindea de incheietura. Mi-a palit pielea , la fel de repede ca zambetul. 

Styx: Ce naiba ! M-ai speriat si de cat timp ai fost acolo?! 

Am vazut ca voia sa imi raspunda , dar am vorbit mai repede decat el.

Styx: Nu. Nu ma intereseaza! Unde este Noah?
Damon: Este in oras cu  Emma . De ce?
Styx: Cine? Uite nu imi pasa ce face si cu cine este. Ma intereseaza de ce esti aici fara Noah.
Damon: A zis ca pot sa stau aici peste noapte ca o sa se intoarca mai tarziu si ca sa nu observe tatal tau ca nu este acasa.
Styx: Stim amandoi ca o sa se intoarca maine, adica nici macar nu o sa doarma aici.
Damon: Nu stiu despre ce vorbesti, printesa.

A inceput sa imi zambeasca. Era un zambet inocent desi il dadea de gol, pentru ca se vedea ca imi da dreptate. Mi-au atras atentia gropitele lui. Nu avea o linie in obraz asa am dedus ca nu zambea des. Nu ma mira, avand in vedere cat de increzut este.

Styx: Tata vine in 10 minute asa ca ai face bine sa mergi la Noah in camera. Imi ramaneti amandoi datori.
Damon: Sigur , printesa! 
Styx: Nu îmi mai spune asa, straine!

Imediat ce a urcat pe scari m-am intors și mi-am dat seama ca am uitat de pastele mele. Nici nu mi-am dat seama cand a oprit flacara ca sa nu se arda. Am pornit iar aragazul si l-am asteptat pe tata în bucătărie.

Nu ma meritiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum