Misterul perfectiunii♡

Scrisorile de ziua mea.

Razele blânde ale soarelui ma fac sa deschid bland ochii, e cam bun cu mine azi.
Am deschis fereastra si un aer frash , a intrat pe fereastra. Atat de interesant.
Offf , defapt foarte interesant.
M-am ridicat din patul meu mic si pufos si -am dus in baie
Am facut o baie caldă, deci eram jmen ca eram super , super relaxată.
Am iesit din baie si m-am imbracat intr-o rochiță albă , si o pereche de sandale negre .
Parul mi l-am impletit intr-o coadă de peste si Woalla sunt gata!
Nu ma criticați , nu știu sa spun , scriu cuvantul ista.
Aseară , .... era ceva ce mi-a atras atentia , dar ce....
Oo daaa, era o scrisoare pe birou.
Cand sa pun mana pe scrisoare ...pam pam , a zburat pe fereastră .
Am inceput sa cobor repede scarile , strigandu-l pe Klaus
"Baii, Klaus haii in gradina ca am nevoie de tine"tip alergand in directia usii.
..... niciun raspuns.
Băi ce coincidenta ca exact acolo unde am vazut umbra , adica in copac era si scrisoarea... ce Noroc , da !
Ista e un semn !
"Ce vrei" striga Klaus din capatul grădinii
"Hai aici ca te urci in copac sa stii" spun analizand fiecare detaliu al copacului.
"Iara ma pui sa ma cățăr ca o maimuță? "Spune plangandu-se
"Oricum esti o maimuță" rad la pronunțarea acestui cuvant.
"Fratii se aseamănă," spune urcand in varf
"Pai si normal "
"Vezi tu , eu daca cad , nu stiu ce iti fac sa nu mai fiu la niciun meci " spune luand scrisoarea
"Apai imediat cand sufla un vant vei vedea tu , deci ti-as da un sfat "Grabeste-te bosss"tip razand.
"HOO femeie,acum , imediat is jos " spune coborand

Scrisoarea mea era aproape , dar Klaus e cam stangaci se pare si la ultima ramura a cazut , asta a fost o fază bună!
"Bai , eu daca te mai ajut odata sa mor eu " spune stergandu-se de iarba verde ce ia acoperit hainele.
"EU , eu .... is gata , esti cel mai stangaci frate , jurr. Cum sa cazi la ultima ramura, care era la un pas de pământ, cum ?" spun razand.
Băi nici nu va imaginati ce satisfactie e atunci cand un frate cade odata in viata , iar tu in fiecare zii ,si pe deasupra in fiecare moment in care te vede ca , cazi rade de tine... si dupa face glume pe seama cazaturilor
Ce satisfactie sa participi la asa ceva.
I-am luat scrisoarea din mana si am inceput sa merg .
"Nicii nu imi multumeste nebuna" spune urmandu-ma
"Fratii se aseamana , chiar tu ai spus-o , si da , nu-i nimic, cu placere " spun razand.
"Sa nu asculti tot ce zic " spune inchinzand usa dupa mine.
"Am s-o fac cand nu vei vorbii asa mult , berbecule "spun urcand scarile
"Ce ai zis ?"intreaba alergand dupa mine.

"TAta , ta...ta , vleau la tata" tipa cineva din bucatarie.
"Eheee, tata , no plecat tata "spun aratandu-i directia spre bucatarie.
"Las ca nu-mi scapi tu " spune razand
Da , bineeee.

Am intrat in camera si am rupt scrisoarea , nu era scris numele , acolo era scris cu litere mari doar atat.
"La ora 20 sa mergi in grădină , acolo vei gasi ceva , sigur iti va atrage atentia Estrella"
Cu drag
..... "Anonim"
Asta e ciudat ...., cine e ? Si de ce mi-a trimis o scrisoare doar sa-mi zică acest lucru?
Poate aflu , la 20 , pana atunci am treaba.
.. Mi s-a facut foame asa ca am decis sa merg sa mananc ceva , daca n-au inceput !
"Estrella la masă"ma anunta mama
"Vin , alerg , am plecat , mor de foame" ii raspund mamei cu amuzament
Am intrat in bucatarie si acolo erau toti , se pare! Ma asteptau cumva?
"Ce faceti oameni frumosi?"strig in gura mare.
"La povesti"spune Patricia ....
Vroia sa spuna , cu copilul ( imi storc mezeencefalii)
Ce mare s-a facut deja Klausii Junior, deja si stie sa meargă?
"Estrella , dupa ce termini sa vii in birou , trebuie sa vorbim neapărat" ma anunta tata
Fuckkk, iara treburi necurate?
"Bine , imediat ce termin de mancat " spun asezandu-ma pe scaunul de la masa.
"Estrella , tii minte ca inca trebuie sa ne cotcodacim , nu?" Spune Klaus cu zambetul pe buze.
"Da Sa traiti "spun gesticuland ca un soldat .
Stiti voi cum ...!
Dintr-o data , un tort mare se aduce in bucatarie .
"Multi ani trăiască, multi ani trăiască . La multi ani !
Cine sa traiasca , Ella sa traiasca , la multi ani !
Familia s-o iubească , Toti sa o iubească , La multi aniiiiii!" Cantecul unei zile de nastere, doar stiti.
Stiam ca e ziua mea , adica aseară.
Azi dimineață am uitat efectiv de ziua mea , nu fau mare importanta acestei zile , doar ca e si ziua in care m-am cunoscut cu Ana , Odihneasca-se in pace si na.
"Suflă in lumânări "spune mama "si puneti o dorinta" mai adauga pe lângă.
Dorinta mea?
Am 3 defapt.
1-t Imi doresc ca toti sa fim fericiti , sanatosi , impreuna!
2- Imi doresc sa razbun moartea Anei
3-Imi doresc sa aflu cat de curand cine-i acea perfectiune care se ascunde intr-o umbră!
Multe dorinte , nicuna împlinită , inca!
"Acum haii sa gustam ca mor de nerabdare sa mananc tortul ista" spune Klaus lingandu-si buzele.
"Haiii sa manacam " spune Patrcia.
Am gustat din tort , tortul fiind super bun , cu capsuni.
Iamiiii, as manca 10 felii, dar ma opresc !
Tata a plecat in birou asa ca e rândul meu sa merg dupa el.
Am pasit scarile pana la el in birou .
Dupa ce am batut in ușa , normal ca :
"Intra" raspunse tata
"Tata , ce voiai sa vorbim?" Întreb uitandu-ma prin birou.
Demult n-am fost in locul ista!
"Trebuie sa-ti spun ceva important , si numai tu ne poti ajuta " spune tata ganditor.
"Paii zii, stii ca mereu ajut" spun îngrijorată.
"Uite , ai zis ca vrei sa razbuni moartea Anei , te voi ajuta s-o faci " spune tata
"Da , asa am spus"afirm
"Trebuie sa aflii ceva mai intai" spune umbland prin cameră/birou .
"Zii" spun
"Stii, Ana nu a murit asa pur si simplu, ea a fost omorâtă in urma unui ordin.
Ea a fost martor protejat , a vazut cand seful organizatiei cu droguri a omorât un om , nu stiu cum a vazut , pe unde a fost , ce a fost , nu a explicat multe.
Pur si simplu a venit la mine si mi-a povestit si in urma acestor lucruri ea a ramas martor protejat , si fiindca știa seful acelei organizatii ca ea l-a vazut a dat ordin sa o omoare" termină rasufland.
Atât de greu a fost sa-mi zică asta...?
"Păi cine e el? Si ei bine , de ce nu mi-a spus? De ce nu a spus nimanui?" Intreb privindu-l curioasă.
"Tu înțelegi ca era martor protejat? Nimeni nu trebuia sa afle acest lucru, si acum nici tu nu vei spune nimic." Spune tata
"Bine , deci ce post imi dați? " intreb
"M-am gandit asa , sa alegi tu.
O sa fii o femeie care a preluat organizatia raposatului soț .
O dansatoare la bară
Sau ,. O fată cu motocross care se plimba mereu noaptea pe strazi care face rost de droguri iar mai apoi ii vinde " spune tata uitandu-se ciudat la mine.
Really? Chiar așa? Mai bine de atât nu se poate?
"Le aleg pe toate trei, o sa fiu o femeie a carui sot a murit nu demult si ea ii va lua locul, care va conduce un motocross, si care va dansa , dar nu la bară !" Spun zambind
"De data asta e alegerea ta , cred ca in sfarsit e timpul tau sa alegi ce dorești" ma anunță tata
Ciudatttttt ....
Cred ca de data asta vrea cu orice pret sa prinda renumitul "ilegalist".
"De maine incepem " spune tata
"Stiu, ne vedem maine atunci, ca si colegi normal "spun
"Stai , inainte sa pleci trebuie sa-ti dau ceva , "spune tata cautand ceva prin sertare.
Imi îndreaptă o cutiuță , urandu-mi deasemena "La multi ani " , urarea nelipsita.
Observ ca e o cutiuță mărişoară , incep sa deschid si înăuntru e o brățară de aur , alta achiziție.
E una superba , dar nu e ceva neapărat ...... neobisnuit.
"Multumesc tată, " spun imbratisandu-l
Am iesit din birou , coborand scarile.
Patricia împreună cu cel mic , imi aduc o cutie mare.
"La multi ani " spune Patricia strangandu-ma in brate.
Incep sa deschid ... , dupa vreo 10 minute de stat gandindu-ma sa deschid sau nu , cred ca totusi era si timpul.
Era un tablou , cu o poză cu mine si Patricia , exact in prima zi cand ne-am cunoscut.
Emotiiiii.....
Si era deasemena si un ceas alb , cu diamante. Si inauntru era o inimioara rosie !
Superb ...
Bine , inca nu m-a emotionat nimic atat de tare da in fine !
Nici nu am putut sa observ ca John stătea chiar in fața mea !
"Heii" spun repede
"Nu te speria , nu stau de mult timp aici , adica stau de mai bine de 10 minute , deci stau mult, stateam scuze "spune John razand
"La multi ani " spune inmanandu-mi un trandafir roșu , o cutie de ciocolată , si o cutie rosie destul de mare.
Îmbrățișare ....
"Multumesc " spun deschizand cutia roșiatică
Era un colier cu super multe diamante , pe care era inscriptia "Ella" , si o stea in mijoc "
Ioiio Doamne ce colier , ceva mai frumos nu se poate.
"Crezi ca am uitat de ziua ta?" Întreabă cu o fată trista.
"Bine , pampalaule , nu credeam asta."spub razand.
"Cred ca incep sa ma obișnuiesc cu complimentele tale, vaco" spune zâmbind.
Nici nu mi-am dat seama ce zâmbet frumos are.
-Uuuuu
-Nu gandii prostii femeie, e doar un prieten
-Poate ajunge mai mult
-Ba nu si nu ma mai fute atâta la cap
......
Bine..... ma predau .
Am spus urat ! Cartea After m-a învațat
"Mai esti ? Sau esti cumva printre stele, aproape de nori? " spune John fluturandu-si mana in fața mea
"Da , mi-as dorii eu " spun zâmbind.
"Ti-ai dorii ? "Intreaba curios
"Cine nu si-ar dorii?" Ii întorc
"Atunci haiii sa mergem , numai așteaptă 2 secunde sa dau un telefon " spune indepartandu-se putin
Ce draq are el de gând?
"Haii sa mergem " spune prinzandu-ni mana
"Unde mai exact?"intreb
"Sa zburăm " spune zambind.
Am mers cu mașina mult timp , pana am ajuns intr-o padure , iar langa padure era un lac frumos.
Se auzea un sunet de elicopter...?
Si pe cer a apărut un elicopter .
"Nu creddddd " tip țopăind
"Ti-ai dorit sa zbori, ei bine o sa zbori , cu mine bineînțeles" spune zambind.
Am urcat pe scarile elicopterului , nu sunt genul de fata care sa-i fie frica de orice lucru , erau atât de emoționată ca nu știam ce fac.
.....
Asta cu mici exceptii , cred ca am spart pilotului timpanele.
Nu cred, mai mult ca sigur.
Aveam emoții , foarte mari.
Parca zburam , eram sub cer , dar nu era instelat. Pentru numele meu era ora 14., Aveam impresia la un moment dat ca cei ce merg cu elicopterul , avionul pot atinge norii.
Nu o fac , e iluzia aia, la nori nu poti ajunge, numai daca esti inger.
Dupa un drum lung , si rasete cu John pe baza spartului de timpane am coborât pe scarile elicopterului.
Era cea mai tare experiență.
-"Ti-a placut?"intreaba John râzând
"Băi omule , era bestial " spun topaind ca un copilaș mic
"Nu era instelat" spune cu o fata de catelus plouat
"Va fii , diseară " spun incepand sa rad
"Bine , acum poti sa te duci acasă , ai tai probabil te așteaptă" spune serios.
Omul ista e asa ....., e el no
-"Tu nu vii?" Il intreb
-"Paiii....
-"Stai , tu ai zis ca pleci , deci chiar pleci azi? " intreb cu fața tristă.
-"Da , dar ne vom revedea noi candva oricum " spune zambind.
De ce zâmbește? De ce o face daca pleacă? Prostuuu....
Fara prea multi "uuu"
"Si la ce ora pleci?" Intreb asezandu-ma pe scarile unui bloc sau ce era
"Zborul meu e exact in...." se uita la ceas ...raspunzandu-mi " exact in 20 de minute"
" pai nu te mai rețin , atunci te las , oricum ai fost super , un prieten adevărat, multumesc enorm de mult pentru timpul ce mi l.ai acordat si pentru cadouri " spun imbratisandu-l.
"Oricum sa stii ca , colierul ista"spun luandu-l in mana de pe gat, "o sa -l port mereu , pentru ca simbolizează "prietenie , eu , si steluța mea "
"Da , bine atunci oricum sa ai grijă de tine " spune sarutandu-mi obrajii si luandu-si la revedere.

M-a cam intristat chestia asta, really, adica oricum părea super de treaba .
Dupa ce am plecat de pe pista de decolare sau cum se zice , am decis sa merg la mormântul Anei , dar inainte trebuia sa iau trandafirii albi si un cadou de ziua ei.
Am intrat intr-o florarie si am cumparat 3 trandafiri,
Apoi m-am dus intr-un magazin si am luat un colier , care avea un deschizător si inauntru iti puneai doua poze , era in forma de inimă.
Am avut o poza cu ea , de forma minusculă in mașină , si am pus o poză cu micul Stefan si tatal sau Stefan in cealaltă parte.
Era superb , arata atât de frumos .
Am mers la mormantul ei si la mormântul ei era cum e mereu inscriptiile alea care nu par sa se invecheasca niciodata .
Am schimbat florile uscate cu cele aduse de mine.
Probabil Stefan nu a fost inca s.o viziteze pentru ca nu erau trandafiri rosii.
Numai ai mei , albi.
Am inceput sa-i povestesc de de mult imi lipsește.
"Ana , stiu ca poate nici nu are rost , dar sunt obișnuită sa -ti povestesc tot ce mi se întâmplă.
Am aflat defapt cauza mortii tale, am aflat ca ai fost martor protejat , am aflat tot.
Si o sa-ti razbun moartea, acum insa sa nu vorbesc lucruri urate.
Fiind ziua noastră , ti-am adus un cadou.
E un colier simplu, e poza ta , a micutului Stefan si a lui Stefan stiu ca trebuia sa ma pun pe mine acolo, doar e ziua noastă.
Dar am vrut sa vezi ce familie frumoasă ai, si ei sa fie mereu împreună cu tine.
Oricum eu o sa-ti mai aduc ceva care va tine de mine , si nu ma vei uita.
Acum insa , " La multi ani nouă Ana " , si ei bine la multi ani mie.
Am prins frumos colierul de piatra cu inscriptii astfel sa nu o ia vantul.
Dacă totusi ma auzi te rog din suflet sa-mi trimiți un semn , sau ceva.
Dintr-o dată .... s-a auzit foșnetul unui copac din cimitir.
"Ana , asta e chiar un semn ?" Intreb fericita.
Doamne , nu cred ca mai pot exista semne din astea, esti cea mai minunata persoana Ana, sa nu uiti asta , te iubesc , nu uita, o sa-ti razbun moartea , ista a fost jurământul meu.
Si il voi indeplini...pentru ca eu am sa aflu totul."
Dupa ce am stat vreo 10 minute sa ma minunez de semnul Anei , cred totusi ca ea mi l-a transmis am plecat acasă.
Dar inainte de iesirea din cimitir , exact la poartă  , am gasit o scrisoare pe care scria......
" Nu stiu cine va citii asta , dar .........
#HEIII Oameni buni, dupa mult timp si asteptare , un alt capitol.
Am vrut sa scriu mai totul ,dar unii dintre voi probabil sunt super curiosi sa afle ce s.a intamplat in ultimul timp din viata perfectilor istora.
Vedeti ca urmatorul capitol va fi continuarea acestuia, adică tot cu ziua ei.
Va pup si va iubesc ♥♥
Oricum, multumesc celor 4 persoane care imi citesc cartea!