Lost in your eyes

Capitolul 13

Harry's POV

Din cate am inteles, Julia si Eleanor sunt din nou prietene. Acum sunt cu Julia in masina. Conduc spre un loc special, minunat, unde Julia sigur va fi incantata sa stea. In timp ce conduc, imi intorc privirea spre ea si ii zambesc iar ea face la fel. Ii ofer un sarut scurt, apoi imi intorc privirea pe sosea dar este prea tarziu, dupa cateva secunde s-a auzit o bubuitura puternica.

***

Ma aflu intr-o camera alba, pe un pat de aceeasi culoare, si in dreapta mea se afla un aparat care tiuie. Nu imi amintesc nimic, in afara de faptul ca eram in masina si ca am sarutat-o pe Julia. De aici am pierdut firul. Ma ridic in fund ca sa iau un pahar cu apa dar esuez, deoarece tot corpul ma doare.

- Unde sunt? Intreb eu atunci cand vad ca intra pe usa o asistenta.

- In spital. Ati avut un accident de masina si aveti cateva rani grave. Domnisoara Julia este in siguranta. A veti putea intoarce acasa imediat ce vor veni analizele. Spune calm asistenta.

- Cum puteti fi atat de calma dupa toate astea? Spun si gesticulez cu mainile in aer. Daca ma gandesc mai bine, ma duc sa o vad pe Julia. Zic si ma indrept spre usa, iar asistenta incearca sa ma opreasca dar eu imi continui drumul. Tot ce vreau e sa o vad pe ea. Ajung in fata unei usi si trag aer in piept, apoi pun mana pe clanta sperand ca ea e acolo.

- Harry! Se chinuie ea sa zica.

- Shh! E ok. Vei fi bine. Acum trebuie sa te odihnesti. Spun si imi presez usor buzele de ale ei, gest la care zambeste. Fata ei este angelica. Nu imi imaginez cum m-as simti daca ea ar pati ceva.

- Iubito.. Imi pare rau pentru asta. Imi pare rau ca te-am facut sa suferi si ca acum ma iubesti. Pentru ca eu habar nu am sa iubesc pe cineva. Dar stiu ca tin la tine. Sa stii ca pentru tine as fura si stelele de pe cer. As face orice ca tu sa te simti in siguranta. Esti cel mai bun lucru care mi s-a intamplat in viata mea! Nu ma parasi! Am nevoie de tine! Zic eu iar pe obraz mi se scurge o lacrima, urmata de inca cateva.

Imi aud telefonul vibrand si decid sa raspund.

- Harry? Vocea lui Louis se aude in telefon.

- Da. Ce este?

- Voiam sa vad daca vii la petrecere. Si Kath va fi acoloo.

- Atunci nu. Stii bine ca o urasc. Nu vin si gata.

- Hai, frate! Iar stai cu aia?? De cand esti cu ea nu mai esti prezent la nicio petrecere, nu mai consumi alcool, nu iti petreci timpul decat cu ea.

- Ei bine, asta fac pentru ca o iubesc, si toata viata mea s-a schimbat de cand am intalnit-o pe ea. Si nu as da inapoi. Asa ca lasa-ma naibii in pace si mergi la petrecerea aia stupida daca asta vrei. Zic eu enervat.

- Louis! Te asteeeeeeept! Se aude o voce femeiasca pe fundal.

- Cine e aia? Ce faci acolo? Sper ca nu o inseli pe Eleanor, stii bine ca imi e ca o sora. Iti jur ca daca o ranesti.. Ai incurcat-o!

- Nu e cine crezi. Las-o balta. Zice el si inchid telefonul.

Mai mult ca sigur e ce cred eu ca e. Desigur ca nu poate sa stea locului. Si daca ii face ceva... O s-o pateasca.

- Unde s-sunt? Murmura Julia.

- La spital. Dar totul va fi bine. O asigur eu.

- Harry? Tu esti bine? Adica... Sper ca nu esti ranit. Spune ingrijorata.

- Nu. Sunt bine. Mint. Nu trebuie ca ea sa sufere daca eu nu ma simt bine. Nu stiu exact cand ma voi vindeca pentru ca probabil este si socul accidentului, dar momentan trebuie ca ea sa stie ca eu sunt bine.

- Cand vom merge acasa? Ma intreaba ea facand ochii mari, parca rugandu-ma sa o iau acasa.

- Peste cateva ore. Dar acum trebuie sa te odihnesti. Zic eu protector.

Se vedea ca nu era in regula. Fata aia plina de voiosie este acum lipsita de orice expresie, ochii ei sclipitori acum au o culoare stearsa, iar buclele ei odata aurii sunt acum ravasite pe perna aia alba. Ma enerveaza faptul ca eu nu pot sa fac nimic. O privesc neputincios parca asteptand un raspuns, o veste, ceva. In obrajii ei nu mai este acea culoare rosiatica, a fost inlocuita cu un alb banal. E palida, slabita. Trebuie aa manance ceva, sper ca nu va refuza atunci cand se va trezi.

Julia's POV

M-am trezit pe un pat de spital si cand mi-am intors capul intr-o parte, am vazut ca Harry se odihnea langa mine. Buclele sale ciocolatii erau asezate pe perna, iar gura sa era usor deschisa. Respiratia lui era linistita si dormea ca un ingeras. Am incercat sa ma ridic dar nu am reusit pentru ca Harry mi-a inconjurat talia cu bratul. Eu nu pot sa ii mut mana deoarece este foarte grea.

- Oh, grozav. Soptesc in asa fel incat sa aud doar eu.

Totusi, nu imi displace. Ma face sa ma simt in siguranta. Nici nu stiu cat de repede a trecut timpul. Acum o luna daca cineva mi-ar fi spus ca o sa fiu iubita lui Harry chiar nu l-as fi crezut. Decid sa ma bucur de privelistea din dreapta mea, dar este intrerupta deoarece Harry isi deschide ochii, apoi isi fixeaza ochii verzi pe ai mei. Sigur a observat ca ma holbam la el.

- Iti place ce vezi, Julia? Zice si ranjeste, apoi eu imi mut privirea spre tavan, acela fiind sigurul lucru interesant in acel moment.

- Nu te intimida, iubito. Zice cu vocea usor ragusita si imi prinde barbia cu doua degete.

- Te iubesc. Zic si imi adancesc capul in scobitura gatului sau.

- Si eu te iubesc. Zice masandu-mi usor spatele.