Ziua mea de naștere(partea 1)

3 1 0
                                    

      Mă trezesc buimăcită din somn, am avut un coșmar, cu vampiri și vârcolaci și... bunica era vrajitoare? Ahh, aiureli.
      Primul lucru pe care îl fac după ce mă trezesc dimineața este să mă uit în oglindă. Mă privesc câteva minute bune și apoi realizez. MÂINE E ZIUA MEA! Vai, nu pot crede, nu voi mai fi copil de mâine? Era super să fiu singurul copil din familie! Acum o să fiu și eu adult?
      Trebuie sa facem tot felul de pregătiri azi, iar eu m-am trezit la ora 12:00? VAI MIE. Mai întâi trebuie să mă duc la magazin să îmi cumpăr o rochie, habar n-am ce să fac! Trebuie să organizăm petrecerea. Dar am nevoie de ajutor. O să o chem pe Olivia. Neapărat. De asemenea și pe Miranda, se pricepe să îmi aleagă rochii.
       Pun mâna pe telefon să o sun mai întâi pe Miranda, Olivia s-ar putea să doarmă. O sun, apoi, peste 5 secunde, raspunde:
       Miranda:Alo?
       Katherine:Bună Miranda... ă, știimâine e ziua mea...
       Miranda:AOLEU, DA TREBUIE SĂ GĂSIM O ROCHIE, O GEANTĂ POTRIVITĂ...Ă... UN BUCHET CU FLORI, ACCESORII, DECORAȚIUNI, EU ÎȚI FAC MACHIAJUL!!!!
       Katherine: Ok, ok, ok, Miranda, am înțeles.  Vi tu la mine sau vin eu la tine?
        Miranda:Vin eu, clar.
        Katherine: Ok, pa!
        Miranda: Pa!

      Ok, poate ar trebuii să îmi anunț familia că plec în oraș, ca să fac puține din organizările pe care le pot face EU de ziua MEA, m-am săturat ca mama, tata, Alice și Kai să facă totul iar eu să mă uit. Ei vor să iasă totul PERFECT. Dar eu vreau ca totul să iasă în stilul MEU.
Nu vreau să fie totul perfect, vreau să îmi convină totul.
      O anunț pe mama că plec în oraș ca să îmi iau o rochie și accesorii, plus câteva decorațiuni. Norocul meu este că am card de credit și îmi pot plăti singură tot ce vreau, deoarece primim bursă la liceul L. Garden. Da, nu am zis prea multe despre acest subiect, îmi ador liceul și colegii. Dar nu am avut timp să mă gândesc la asta. Peste 3 zile luam vacanta, adică pe 1 iunie, nu e mare lucru, credeți-mă.
     Am ajuns. Clipesc o secundă și apoi...o siluetă îmi sare în brate...Miranda.
      -LA MULȚI ANI KATHERINE! zice ea cu un zâmbet exagerat.
      -Mulțumesc mult, Mira! Asa o alintam eu și majoritatea persoanelor.
      -Deci trebuie sa mergem neapărat la magazinul ala nou Jossefinne, am auzit ca are rochii cusute cu aur. Spune ea visătoare.
      -Interesant, îmi trebuie ceva fabulos, dacă este prea scump pentru mine îi cer tatei sa plătească, deși nu cred ca exista o rochie atât de scumpa pe cât suma de bani pe care o am. Strângeam bani de mult, plus ca ai mei sunt bogați, trăim intr-un conac cu 6 dormitoare, avem cai, pisici, câini de rasă, mașini de lux, tot ce trebuie. Tata este primarul orașului deoarece este din familia fondatoare. Mama este medic și ea fiind din familia Forbes, tot fondatoare.

În magazin totul era divin, era plin de rochii și accesorii de vis. Nu a durat mult și după multe contraziceți cu Miranda am ales câteva rochii.

GRI-Albastrui  cu dantelă.

GRI-Albastrui  cu dantelă

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jan 18, 2023 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Blood-Sacrificiul Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum